În satele din zona industrială a Rezinei lumea moare de cancer

„Aș vrea ca deputații să-mi demonstreze că bolile de cancer și copiii care se nasc cu afecțiuni congenitale severe nu sunt din cauza substanțelor nocive emise de uzinele din Râbnița și Rezina”

Proiectul de lege privind arderea anvelopelor uzate, votat în primă lectură, a provocat dispute în societate. În timp ce locuitorii și Autoritățile Publice Locale (APL) din satele situate în apropierea Uzinei de Ciment Lafarge de la Rezina sunt împotrivă arderii cauciucurilor, autoritățile susțin că acest proiect de lege vine să îmbunătățească starea de lucruri.

Solicitată de GdC să spună de ce este împotriva arderii anvelopelor uzate la Uzina de Ciment Lafarge de la Rezina, primarul satului Mateuți, Rezina, Angela Ursachi, ne-a spus că prin 2016 a fost inițiată o procedură de ardere a anvelopelor uzate în cuptorul uzinei de ciment. Atunci, la Mateuți, ningea cu cenușă.

„Nu cunosc componența filtrelor de la coșul de fum și cum funcționează acestea, dar emisiile pe care le vedeam atunci, cu ochiul liber, erau cenușă. Ningea cu reziduuri, care se așezau pe toate suprafețele. Și, în foarte scurt timp, autoritățile au interzis arderea anvelopelor, deoarece filtrele nu rețineau toate emisiile care se degajă în urma arderii anvelopelor. Mulți locuitori au reacționat. Dar și autoritățile au reacționat și au spus că a fost doar un experiment”, își amintește primarul.

Potrivit ei, atunci când în spațiul public a apărut informația despre Proiectul de modificare a Legii Nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile (inițiativa legislativă nr. 292 din 19.10.2021), care prevede legalizarea incinerării deșeurilor de anvelope auto, votat în primă lectură, pentru locuitorii de la Mateuți a fost ca o lovitură.

„Locuitorii din Mateuți (2.140 de locuitori conform recensământului din 2014) sunt expuși unor pericole iminente din cauza emisiilor de la coșul de fum, pe care le vedem, le simțim și nu putem demonstra că ele sunt periculoase pentru viața oamenilor”, susține Ursachi.

 Stația pentru înregistrarea aerului atmosferic și meteo e nefuncțională

În discuția cu primarul de Mateuți aflu că la marginea satului a fost instalată o stație pentru înregistrarea aerului atmosferic și meteo. „Stația are cinci componente de înregistrare meteo și doar trei componente de înregistrare a emisiilor sunt funcționale, pe care le găsim într-un raport, neconfirmate oficial, care sunt în aerul atmosferic, nu neapărat că ele ies din coșul de fum.

Din surse oficiale, din 2018, nu se mai publică rapoarte statistice despre compoziția aerului atmosferic pe pagina oficială a Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS). Tot din 2018 stația nu mai funcționează. Ea este în gestiunea SHS. Stația este deconectată de la sursa de alimentare cu energie electrică, dar nu se cunoaște cauza deconectării. Atunci când populația nu este la curent cu informațiile de care este interesată, situația generează frică. Cea mai mare frică omul o are pentru viața și sănătatea lui. Și nimeni nu-l ascultă. Mulți oameni în sat sunt bolnavi de cancer. Mor oameni în floarea vârstei. Se nasc copii cu maladii congenitale. Vedem că oamenii sunt tot mai bolnavi. O parte din problemele de sănătate sunt din cauza aerului poluat în exces. Satul Mateuți se află într-o zonă industrială, că avem două uzine la Râbnița – de ciment și metalurgică, și uzina de ciment de la Rezina. Mateuți se află la circa doi km de coșul de fum al uzinei de ciment”, susține primarul.

Angela Ursachi mai spune că nu încetează să aducă în vizor și problema stabilirii unei zone sanitare pe o rază de cel puțin doi kilometri. „Nu pot să fie emisiile de la uzină atât de curate ca să nu fie dăunătoare sănătății omului. Și acest teritoriu se depopulează încontinuu.

Când populația a aflat despre aceste modificări ale Legii privind deșeurile votate în primă lectură, fără ca să fie aduse la cunoștința locuitorilor, fără consultări publice, pentru că arderea anvelopelor se preconizează să fie făcută în cuptorul uzinei de ciment, au rămas consternați. Un alt cuptor destinat pentru arderea anvelopelor în republică nu există. Și Uzina de Ciment Lafarge este dispusă să preia anvelope pentru a le arde în cuptor în scopul implementării unei economii circulare. Dar din circuitul acesta este exclus pericolul pentru sănătatea și viața umană”, explică Ursachi.

Primarul ne-a mărturisit că, din 9 decembrie 2021, când a fost votată Legea în prima lectură și anume cu  modificarea art. 12 din lege, a început a primi semnale serioase din partea populației.

„La promovarea unei legi se vine cu acte de expertiză”

„Problema reziduurilor la Mateuți persistă. Reziduuri vezi pe acoperișuri, pe mașini, pe geamuri, pe toate culturile pe care le cultivăm în grădini. Și noi le respirăm. În plus a mai fost adăugată și arderea anvelopelor. Sătenii nu au simțit o protecție din partea statului. Pentru oameni asta e grav”.

Potrivit, ei, problema a fost pusă în discuție la o ședință a consiliului local, unde s-a emis o decizie prin care s-a solicitat să fie stopată aprobarea în a doua lectură a Legii cu privire la modificarea unor acte normative nr.292/2021. Documentul respectiv conține propunerea de modificare a art.17 alin. 12 cu următorul conținut:

„(12) În scopul protecției mediului și sănătății umane, precum și în sensul prevederilor art. 64 alineatul (1), pe teritoriul Republicii Moldova nu se permite incinerarea și coincinerarea deșeurilor periculoase, cu excepția cazurilor cînd există un pericol iminent pentru populație și mediu”; până la consultarea publică, organizată în teritoriu, cu participarea locuitorilor din Mateuți.

Decizia consilierilor și demersul au fost transmise către Președintele Legislativului, Igor Grosu, președintele RM, Maia Sandu.

Asemenea decizii au trimis și primăria Solonceni, Păpăuți, Consiliul Raional Rezina și Consiliul Orășenesc Rezina. Proiectul de lege a fost exclus de pe ordinea legislativului și nu a fost votat pentru a doua lectură.

La 18 ianuarie 2022, primarii din aceste localități au fost chemați la ședința Comisiei de mediu în Parlament. Aceștia au fost calificați ca oponenți ai unui proiect bun.

„Noi, primarii, nu ne dorim să fim pe baricade cu guvernarea și nu suntem împotriva unui proiect bun. Am considerat că promovarea unei asemenea modificări ar fi trebuit să meargă pe altă cale. La promovarea unei legi se vine cu acte de expertiză care ar arăta conținutul emisiilor de fum. Noi vrem să fim protejați de stat și să ne fie respectate drepturile la viață într-un mediu sănătos”, explică Angela Ursachi, care, împreună cu ceilalți primari și președintele raionului Rezina, Valeriu Ciorici, au cerut organizarea consultațiilor publice în teritoriu.

Astfel, la Mateuți, Rezina, au mers într-o vizită fulger la 14 februarie curent deputații Mariana Cușnir, Viorel Barda, Radu Marian și Ina Coșeriu. Ultima le-a dat promisiunea oamenilor că stația de monitorizare a calității aerului atmosferic va fi reabilitată pentru a monitoriza aerul atmosferic și vor avea o garanție că filtrele uzinei funcționează în corespundere cu legislația RM privind protecția mediului înconjurător.

„La întâlnire a participat puțină lume, timp nefavorabil, adunarea a avut loc în stradă. Discuția nu a fost una constructivă. Aceasta a eșuat. Nu a ieșit o dezbatere, dar o dispută în stradă. Unde s-au abordat multe probleme fără a se pune accent pe problema ecologică”, a conchis Ursachi.

La Solonceni, în ultimii doi ani, copiii se nasc cu grave afecțiuni congenitale

Atunci când au mers la Rezina, cei patru deputați nu au ajuns și la Solonceni, ne-a spus primarul comunei Solonceni și Tarasova (1585 de locuitori), Rezina, Valentina Burdujan.

„Sunt împotriva arderii anvelopelor pentru că nu suntem siguri niciun procent din sută că va fi atât de bine după cum descriu deputații. Populația de vârsta a treia, care are câte un „buchet” de boli, și ea vrea să mai trăiască. Aș vrea ca următoarele generații de copii să fie sănătoase.

Statistica ultimelor doi ani arată că copiii născuți în comună au grave afecțiuni congenitale. În ultimii doi ani, au murit doi copii până la vârsta de un an cu afecțiuni congenitale severe. Avem un copil născut în 2018 cu cancer congenital la vezica urinară și a trăit numai doi ani. Părinții sunt sănătoși. Aș fi vrut ca deputații să-mi argumenteze că bolile de cancer care întineresc în ultimul timp în regiunea noastră și copiii care se nasc cu afecțiuni severe nu sunt influențate de substanțele nocive din aer de la uzinele din Râbnița și din Rezina”, ne-a mărturisit primarul de Solonceni. În acest sat decesele sunt din cauza maladiilor cardiovasculare și a cancerului.

„Sunt de acord că deșeurile trebuie regenerate. Dar uzinele unde s-ar practica arderea anvelopelor uzate trebuie construite la o distanță mare de sate”, opinează Burdujan.

Statistică la Păpăuți: „Aici mulți oameni mor de cancer”

Satul Păpăuți (1.213 locuitori), Rezina, se află la 500 de metri de Uzina de Ciment Lafarge și fumul afectează direct locuitorii. Sunt aproape de coșul de fum. În plus mai sunt și depozitele de materie primă din care se face cimentul. „Am ajuns să stopăm stocarea materiei prime pentru uzină, doar estacadele au mai rămas”, susține primarul de la Păpăuți, Oleg Stoler.

„Acum vreo șase ani, uzina de ciment ardea anvelopele vechi. Erau aduse din diferite raioane. Sedimente și resturi erau peste tot. Arderea anvelopelor va afecta sănătatea oamenilor. Emisiile de gaze în urma procesului de ardere nu se văd, dar aerul se simte că nu e curat, uneori simți că e dulciu. Aici mulți oameni mor de cancer. Asta e statistica la noi. Stația de la Mateuți de măsurare a aerului, care nu lucrează, este instalată în partea de nord a uzinei. Vântul bate dinspre nord și e curat. Ar fi trebuit instalată dinspre partea or. Râbnița, astfel va fi monitorizat aerul de la uzină”, opinează primarul Oleg Stoler.

 Deputatul PAS, Radu Marian: „Un proiect de lege care va îmbunătăți situația actuală”

În accepția deputatului PAS, Radu Marian, proiectul de lege vine să îmbunătățească situația actuală, care este mult mai proastă. „În prezent, pe teritoriul statului sunt milioane de anvelope uzate aruncate în ape, pe suprafața solului, acestea dăunând mediului ambiant”, a spus deputatul PAS pentru GAZETĂ.

„În R. Moldova sunt uzine și fabrici care funcționează pe bază de cărbuni și sunt mai toxice. Proiectul de lege propune coincinerarea anvelopelor uzate și acest lucru se întâmplă la temperaturi de peste 1000 de grade Celsius. La așa temperaturi emisiile sunt similare cu arderea gazelor naturale. Vrem să îmbunătățim situația actuală. Acest proiect este un beneficiu adus mediului”, susține Radu Marian. Deputatul a spus că arderea anvelopelor este practicată în state din UE, precum Finlanda, Suedia și altele.

Radu Marian susține că atunci când proiectul va ajunge să fie votat în a doua lectură, pentru a funcționa, operatorul va trebui să îndeplinească niște cerințe riguroase.

„Există un proces destul de lung în care o anumită uzină, fabrică poate obține autorizație de funcționare de la Agenția de Mediu (AM). Și tehnica instalată pentru procesul de ardere trebuie să fie avizată la AM, pentru că este obligatorie instalarea unor sisteme de monitorizare la minut a emisiilor de gaze, iar informațiile să fie făcute publice pe pagina AM. Mai mult, vor trebui să elaboreze un studiu de fezabilitate a instalației de purificare care să fie avizată de AM.

Proiectul de lege va obliga operatorii să consulte locuitorii satelor din regiune, aflate în apropierea echipamentului de incinerare. În cazul când populația va fi împotrivă, agentul economic nu va obține acordul pozitiv pentru evaluarea impactului asupra mediului și nu va putea construi instalația”, conchide Marian.

Deputatul a spus că va merge la Rezina sâmbătă, 2 aprilie, unde se va întâlni cu locuitorii raionului, APL-uri și va explica ce presupune propriu-zis acest proiect.

Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, le-a făcut o promisiune publică primarilor din localitățile aflate în apropierea uzinei de ciment că, până nu vor fi examinate toate părțile acestei modificări, legea nu va fi promovată pentru a fi votată în a doua lectură, susține primarul de Mateuți.

DISCLAIMER

„Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.