Gestionarea anvelopelor uzate la Râșcani e pe seama stațiilor de vulcanizare

858
0

Pentru a avea o imagine mai amplă a faptului cum se gestionează anvelopele uzate în teritoriu, echipa ,,Gazetei de Chișinău”, a ajuns sâmbătă, 19 martie, în raionul Râșcani. Inițial, am staționat în oraș, iar mai apoi am vizitat câteva sate din componența raionului. Satele în care am ajuns le-am selectat aleatoriu, ghidați fiind doar de aplicația de navigare din telefonul mobil.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Chiar în zona centrală a orașului am văzut câteva stații de vulcanizare și muncitori care forfoteau pe lângă autoturismele aduse să le fie schimbate anvelopele pentru sezonul cald.

O stație de vulcanizare ne-a atras privirea în mod special,  căci erau depozitate zeci de anvelope uzate chiar în față. Am discutat cu reprezentanții salonului de vulcanizare care ne-au spus că anvelopele de pe teritoriu s-au adunat într-un timp relativ scurt și că ei le depozitează temporar în acest mod, însă nu au putut să ne spună clar ce fac cu ele ulterior. Unul dintre mecanici, Eugeniu Bânzaru, ne-a comunicat că la stația de vulcanizare vin oameni din satele apropiate, în mare parte pentru a-și schimba anvelopele. Totodată, el ne-a povestit că oamenii vin și mai iau din anvelopele uzate pentru a face diferite lucrări. Unii le iau pentru a amenaja gospodăria, alții pentru a face focul în saune. Mai mult, muncitorul ne-a spus că nu au un loc amenajat în raion unde pot fi duse cauciucurile, iar ei le depozitează pe o perioadă scurtă la vulcanizare.

Am vorbit cu reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului din Râşcani care ne-au spus că pe întreg teritoriul raionului sunt doar șase-șapte stații de vulcanizare autorizate. Pe teritoriile acestor stații sunt păstrate temporar anvelopele uzate lăsate de clienți.

,,Pe teritoriul raionului Râșcani activează șase-șapte stații de deservire tehnică care se ocupă de schimbarea și montarea anvelopelor, depozitarea temporară a deșeurilor din cauciucuri. Acestea dispun de autorizații de mediu. Deșeurile acumulate temporar sunt date persoanelor fizice pentru diferite amenajări. În raion nu avem un spațiu amenajat, unde pot fi depozitate sau reutilizate anvelopele uzate. Anual, sunt efectuate controale planificate la întreprinderile respective, sunt emise niște prescripții de care acestea trebuie să țină cont. Ele trebuie să predea anvelopele uzate agenților economici autorizați care se ocupă de reciclare”, ne-a comunicat inspectorul principal din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului Râșcani, Dumitru Cecan.

Totodată, acesta ne-a spus că în raion nu există un punct de colectare centralizată a anvelopelor. Iar deșeurile specifice, precum sunt anvelopele uzate, nu se găsesc pe la gunoiștile din raion: ,,Toate gunoiștile care sunt în raza raionului nostru sunt coordonate cu Centrul de sănătate publică, cu autoritățile publice locale și cu inspecțiile pentru protecția mediului. Nu sunt autorizate deoarece nu corespund normelor și cerințelor sanitare în vigoare astăzi ale legislației de mediu, însă sunt niște gunoiști coordonate”.

Dacă în Chișinău vedem des curți amenajate cu decorațiuni făcute din anvelope uzate, în raionul Râșcani, din observațiile noastre, nu este populară această practică.

Echipa ziarului a mers și în câteva sate din raionul Râșcani și anume la Petrușeni, Costești, Braniște, Șaptebani. Localnicii ne-au spus că nu au probleme din cauza anvelopelor uzate, iar toate serviciile legate de schimbarea sau repararea anvelopelor le rezolvă la stațiile de vulcanizare din oraș. În plus, majoritatea locuitorilor ne-au declarat că nu au obișnuința de a-și amenaja gospodăriile cu obiecte de decor făcute din anvelope uzate.

DISCLAIMER

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE