„Ce s-a întâmplat cu bruma de cultură națională dobândită în anii 90?”

758
0

Interviu cu directorul general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

 Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează o suită de manifestări culturale dedicată unirii Basarabiei cu România. Vă oferim un interviu cu directorul Petru Vicol despre programul acestor acțiuni culturale și despre importanța efortului nostru individual în cunoașterea trecutului național în contextul în care societatea moldovenească este cea mai vulnerabilă la propagandă din Sud-Estul Europei. 

 

– Stimate Domnule Vicol, ce reprezintă suita de acțiuni culturale pe care Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a pregătit-o pentru 27 martie?

Cu prilejul celor 104 ani de la unirea Basarabiei cu România, Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală și-a dorit să organizeze un târg al unirii la care să participe mai mulți meșteri populari din Republica Moldova și chiar din România susținut și de un program artistic al interpreților consacrați, în special al celor care promovează versul și cântecul românesc.

Din păcate, după declanșarea războiului pe 24 februarie și luând în calcul tragedia, în special cea umană care se întâmplă în Ucraina, am decis împreună cu colegii mei să organizăm un eveniment mai modest, vernisarea expoziției „România întregită – 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România” fiind susținută de un recital de muzică și poezie românească.

Expoziția propriu-zisă este formată din 13 planșe, care vor fi vernisate în spațiu deschis, pe pietonala din fața muzeului. Încercăm astfel să prezentăm publicului trecător expozițiile noastre și proiectele culturale în care suntem implicați.

Cele 13 planșe se prezintă sub forma unei cărți dedicate unirii Basarabiei cu România, precum și a celorlalte provincii românești. Se știe că în 1918, în urma evenimentelor importante la nivel internațional – Primul Război Mondial și Revoluția rusă – s-au creat premisele necesare pentru reîntregirea spațiului românesc și a tuturor românilor.

Expoziția este alcătuită din patru module. Primul este dedicat unirii Basarabiei cu România, pe planșele respective sunt prezentate mai multe fotografii, copii de documente, imagini ale înaintașilor noștri care au militat pentru unire și au înfăptuit-o.

Al doilea modul al expoziției este dedicat evenimentelor unirii Bucovinei cu România, care a avut loc pe 28 noiembrie 1918, prin decizia Congresului General de la Cernăuți.

Al treilea modul – Marea Adunare Națională de Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, care a decis unirea Transilvaniei cu România.

Al patrulea modul este dedicat apărării unirii. Știm cu toții că, în perioada 1918–1920, chiar și mai târziu, România, inclusiv înaintașii noștri basarabeni, au făcut eforturi diplomatice considerabile pentru ca marile puteri să recunoască unirea tuturor provinciilor românești.

Este necesar să menționăm că aceste planșe au fost elaborate în 2018 în cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Unirii, fiind un proiect susținut de Eurodidactica SRL de la București cu implicarea activă a Arhivelor Naționale ale României. Datorită acordului lor și implicării editurii Lexon-Prim în colaborare cu AO Sylabus din Chișinău, aceste planșe vor fi vernisate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Programul artistic este susținut de actorul și regizorul Nicolae Jelescu, compozitorul Viorel Burlacu la chitară și tânărul Vlad Ciobanu cunoscut în tot spațiul românesc pentru atitudinea sa față de poezia românească.

Prin urmare, această expoziție din cele 13 planșe demonstrează publicului cum a fost făcută unirea provinciilor românești cu Patria-Mamă, România, și personalitățile istorice care și-au sacrificat chiar și viața pentru realizarea acestui deziderat național.

Relevăm că Basarabia a fost prima provincie românească ce, la 27 martie 1918, s-a unit cu Patria-Mamă, România.

–  Ce aveți Dvs. să le spuneți celor care susțin că unirea Basarabiei cu România nu mai este actuală, că și-a pierdut orice actualitate?

 Orice eveniment din trecutul nostru este actual. Iar Unirea Basarabiei cu România este și mai actuală în contextul evenimentelor de astăzi. Pentru a cunoaște mai bine anul 1918 este nevoie de cercetarea atentă a izvoarelor documentare primare de către toți, în special de tânăra generație. În opinia mea, anul 1918, pentru toți românii, este o dovadă a curajului tuturor personalităților epocii de a lua decizii responsabile.

Trebuie subliniat că, în 1918, în toate provinciile românești – Basarabia, Bucovina, Transilvania și vechiul Regat – nu domina deloc pacea și liniștea. Și iată că acești oameni, care și-au asumat anumite riscuri pentru viețile lor, iar unii dintre ei chiar și au murit, au decis să lupte pentru unitatea tuturor românilor într-un singur stat.

Cel mai important este că au reușit până la urmă. Este important ca tânăra generație să studieze istoria, în baza documentelor și a surselor primare, să le analizeze și să își creeze propriile opinii.

– Un lucru important este că cei care au militat și au luptat pentru unirea Basarabiei au fost niște persoane oneste, integre, ca să folosim un cuvânt mai la modă…

 Noi, ca instituție de cultură, ne dorim să evocăm faptul că acești oameni, de o integritate rară și de un curaj nemaipomenit, s-au format în cadrul Imperiului Rus, fiind lipsiți de dreptul la limba maternă și la istorie națională. Cu toate acestea, în aceste condiții vitregi, ei au studiat trecutul nostru național și au știut să facă alegerea corectă.

– Aș vrea să vă întreb dacă, pe măsură ce se bucură tot mai mult de libertate, moldovenii manifestă mai mult interes pentru ideea unirii Basarabiei cu România?

 Sondajele arată că numărul adepților acestei opțiuni politice crește în fiecare an. Până la urmă, fiecare persoană decide pentru ea însăși. Realizarea acestui deziderat depinde de voința fiecăruia dintre noi de a-și cunoaște trecutul istoric, iar un rol important în promovarea surselor istorice revine instituțiilor de cultură și educație.

– În ultima vreme, în special după 2014, asistăm la o revigorare a propagandei rusești. Conform statisticilor, cetățenii Republicii Moldova sunt cei mai vulnerabili față de acest iureș. Cetățenii moldoveni sunt foarte vulnerabili la zvonuri, predispuși să se informeze de pe rețelele de socializare… Observăm chiar pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei la București cum sunt propagate falsuri despre trecutul nostru național, inclusiv despre rolul trădător al Sfatului Țări Ce ar trebui să facem pentru a deveni mai imuni la această propagandă?

 Este adevărat că asistăm la o transferare a războiului istoriografic din perioada războiului rece în spațiul mediatic. Și trebuie să constatăm cu regret că în acest război informațional de manipulare și de provocare se implică chiar și misiuni diplomatice a căror menire este cu totul alta.

Imunizarea conaționalilor noștri se poate realiza doar prin cultivarea unei culturi de informare, prin exercițiul lucrului cu sursele, care trebuie făcut la școală și acasă.

Și aici intervine rolul statului și al instituțiilor responsabile de implementarea unei strategii de protejare a cetățeanului de tot ce este propagandă, manipulare și dezinformare.

Eu mă mir ce s-a întâmplat cu bruma de cultură națională dobândită în anii 90. Unde a dispărut ea?

 

 

 

 

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here