Cum „contribuie” gestionarea neadecvată a anvelopelor uzate la poluarea atmosferică și contaminarea solului şi a apei

533
0
Marina Lungu, șefa Laboratorului de Referință de Mediu (LRM) de la Agenția de Mediu

Anvelopele uzate au potențial energetic și de producție. Prin arderea lor, se eliberează în atmosferă substanțe chimice toxice și pulberi în suspensie. Cel mai poluat aer este în Chișinău, unde se atestă depășiri ale concentrațiilor maxime admisibile pentru poluanții dioxid de azot, oxid de azot, fenol și aldehidă formică, aflăm de la Marina Lungu, șefa Laboratorului de Referință de Mediu de la Agenția de Mediu, cu care reporterul „Gazetei de Chișinău” a discutat despre impactul anvelopelor uzate aruncate în apele de suprafață, abandonate pe sol sau arse.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

– Care sunt actele normative care reglementează gestionarea anvelopelor uzate?

Legea privind deșeurile și Convenţia de la Basel privind controlul transporturilor de deșeuri periculoase și al eliminării acestora, la care R. Moldova a aderat în martie 1998. Toate activitațile de gestionare a anvelopelor uzate se realizează în baza autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor, eliberată de Agenția de Mediu. Gestionarea anvelopelor este încorporată în legislaţia privind deşeurile sub conceptul de „responsabilitate extinsă a producătorului”.

Guvernul R. Moldova intenționează să implementeze Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate. Prin acest Regulament, autoritățile vor institui un cadru juridic de legalizare a gestionării anvelopelor uzate în scopul prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului și a sănătății umane, contribuind la dezvoltarea durabilă a societății. Se vor stabili cerințele privind introducerea pe piață a anvelopelor noi și, totodată, vor fi stipulate regulile privind colectarea, transportarea, reciclarea și valorificarea anvelopelor uzate.

– Cum putem utiliza anvelopele uzate ca resursă?

Foarte multe țări din Uniunea Europeană practică valorificarea energetică a anvelopelor uzate. Această valorificare presupune transformarea unui deşeu în energie sau combustibil care poate fi reintegrat în fluxul economic ca resursă de substituţie pentru utilizarea altor surse de energie. Conform legislației, pe teritoriul Republicii Moldova sunt interzise incinerarea și coincinerarea anvelopelor uzate.

Totodată, anvelopele, părţile de anvelope şi reziduurile de reciclare nu pot fi puse în depozitele de deşeuri, ceea ce impune obligaţia creării de noi opţiuni de valorificare, cum ar fi reutilizarea, reșaparea și reciclarea mecanică.

Reutilizarea reprezintă vânzarea anvelopelor parțial uzate pentru uz domestic rutier şi în alte scopuri, precum şi exportul lor în ţările unde condiţiile privind utilizarea rutieră sunt mai puţin restrictive. Reşaparea e refabricarea unei anvelope utilizând aplicarea unei benzi noi de rulare pe o anvelopă uzată reşapabilă, care îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru realizarea acestui proces.

Reciclarea mecanică înseamnă granularea anvelopelor. Ca rezultat al acestui proces se obțin granule și praf de cauciuc pentru producerea aplicaţiilor folosite în construcţii, suprafeţe de sport și în domeniul transportului.

– Vorbiți-ne despre toxicitatea anvelopelor uzate.

Este bine să cunoaștem că anvelopele uzate conțin o serie de substanțe chimice cu potențial energetic, dar și pentru producție, ca sursă de materie primă secundară. Anvelopele sunt rezistente la procesele de descompunere. Gradul cel mai înalt de poluare are loc în procesul de ardere a anvelopelor. Incendiile alimentate de anvelope pot fi mai dificil de controlat și de stins. Fumul conține substanțe chimice toxice și pulberi în suspensie, care au consecințe asupra sănătății umane.

– Cum afectează anvelopele uzate calitatea apei, aerului și solului?

Principalele forme de impact și risc pentru mediul și sănătatea publică determinate de anvelopele uzate eliminate prin depozitare sunt: modificările de peisaj și disconfort vizual – practicile existente în gestionarea deșeurilor produc disconfort vizual și olfactiv, precum sunt mirosurile neplăcute, fumul, mizeria, peisajele inestetice și grav afectate; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafață în cazul eliminării necontrolate și ilegale a deșeurilor în apropierea râurilor sau pe malurile lor; poluarea pânzei freatice prin infiltrarea substanțelor dăunătoare, rezultate din reacțiile chimice care au loc în depozitele necontrolate, mai ales la temperaturi ridicate și contaminarea solului – modificări ale fertilității solurilor și pe terenurile învecinate, în cazul depozitării necontrolate a deșeurilor.

– Oferiți-ne date statistice în dinamică, pentru ultimii trei ani, privind calitatea aerului. Ce au observat specialiștii: cum stăm la capitolul calitatea aerului?

Agenţia de Mediu efectuează observații asupra stării de poluare a aerului prin intermediul Reţelei naţionale de monitorizare a calității aerului, amplasată în șase localităţi ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Râbnița, Bender şi Leova. Rețeaua include 18 posturi de observaţii, unde de trei ori pe zi se prelevă și se analizează probe de aer la indicii de bază: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi la cei specifici: sulfaţi solubili, oxid de azot, fenol și aldehidă formică. În baza datelor obținute, se elaborează buletine/hărți zilnice, buletine lunare privind calitatea aerului atmosferic și alte buletine informative, care sunt publicate pe pagina web: www.am.gov.md.

În anii 2019-2021, conform evaluării datelor observate, cel mai înalt nivel de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova îi revine municipiului Chişinău, unde depășirile concentrațiilor maxime admisibile s-au înregistrat la următorii poluanți: dioxid de azot, oxid de azot, fenol, aldehidă formică. Cele mai înalte valori s-au semnalat în anul 2019 pentru aldehida formică.

Agenţia de Mediu nu dispune de echipament tehnic pentru a monitoriza emisiile cauzate de arderea cauciucurilor. La arderea anvelopelor, în atmosferă, pot fi emanate zeci de substanţe chimice periculoase, cancerigene, printre care se numără monoxidul de carbon, oxizii de sulf și de azot, dioxinele, furanii, metalele grele, benzen-ul şi hidrocarburile aromatice policiclice.

Acțiunea are loc în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Conținutul acestui articol este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reflectă neapărat opiniile finanțatorului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT