Trei întrebări către Vladimir Putin

542
0

Dacă până nu demult conceptul lui Vladimir Putin de a crea „russkiy mir” părea să fie unul ambițios, acum mai mult ca niciodată observăm că este unul delirant, iar Rusia nu va putea deveni niciodată „al treilea Imperiu Roman”. Considerând războiul dus de Federația Rusă în Ucraina o acțiune criminală și un război chiar fratricid, cred că este primordial să îi adresăm președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, trei întrebări care ar putea contura diferența dintre cele două popoare – ucrainean și rus, care, la prima vedere, pentru unii ar părea că sunt popoare identice.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

De ce în „oblasti-urile” ucrainene vorbitoare de limbă rusă populația nu iese în stradă pentru a susține armata rusă?

Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea rusească, trebuie să înțelegem că „russkiy mir” este o cvasi-ideologie rusă care vizează extinderea influenței rusești în străinătate și unirea statelor considerate de Kremlin drept state rusești pe baza religiei ortodoxe, limbii ruse și memoriei istorice comune.

Contrar opiniei establishment-ului rusesc potrivit căreia Ucraina este pe jumătate vorbitoare de limbă rusă cu o populație foarte mare de ruși care abia așteaptă să se unească cu țara-mamă – Federația Rusă, vedem contrariul. Adică majoritatea populației orașelor Harkov, Herson, Mariupol, Melitopol, Odesa, Nikolaev, Zaporojie, Dnepropetrovsk ies în stradă formând un scut viu pentru ca tancurile rusești să nu poată avansa și ocupa orașele ucrainene. Civilii nu le urează bun venit rușilor, așa cum s-ar fi așteptat Vladimir Putin, ci în loc de flori ocupanții ruși sunt întâmpinați cu huiduieli și cu îndemnul „Pleacă acasă!”.
Cu alte cuvinte, chiar și rușii din aceste orașe sunt împotriva agresiunii ruse și consideră Ucraina un stat aparte, un stat în care libertatea de exprimare este respectată, un stat care, odată cu izbucnirea războiului a devenit cu adevărat unul unitar și care nu lasă deloc impresia dezbinării din societate. Ba din contra, un popor este unul unit atunci când identifică un dușman comun, iar acum avem cu siguranță o Ucraină profund rusofobă, o Ucraina care fără nici o urmă de îndoială va supraviețui independent de o Rusie agresoare.

De asemenea, important de punctat aici este și faptul că Vladimir Putin nu s-a așteptat ca puterea de la Kiev să fie atât de rezistentă, ca etnicii ruși din Ucraina să lupte împotriva armatei ruse și chiar să se considere ucraineni care își apără propria țară de ocupația rusească. Pentru că această încercare de ocupare a Ucrainei vine la pachet cu cenzură, nerespectarea drepturilor cetățenești, dar cel mai grav libertatea de exprimare practic ar fi eradicată, iar etnicii ruși din Ucraina nu își doresc acest lucru.

De ce majoritatea țărilor lumii nu susțin războiul Federației Ruse în Ucraina?

Am observat cu toții rezoluția Organizației Națiunilor Unite referitoare la războiul din Ucraina provocat de Federația Rusă și îndemnul de retragere a armatei ruse din Ucraina. Împotriva acestei rezoluții aproape unanime, fără precedent, au votat împotrivă doar Federația Rusă, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea. Nici măcar țările care se considerau în bune relații cu Federația Rusă, cum ar fi China, India sau Serbia și desigur nici țări membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă cum ar fi Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan sau Tadjikistan nu au votat împotrivă. O chestiune este certă, Federația Rusă este mai izolată ca niciodată, iar războiul, pe bună dreptate, este considerat de majoritatea țărilor lumii drept o crimă, Vladimir Putin neavând deloc parte de susținere, rămâne pe cont propriu. De cealaltă parte, Ucraina, cu toate că nu este nici membră NATO, nici UE, are susținerea deplină și este sprijinită financiar și cu armament de către o bună parte a lumii occidentale, unde fake-urile pe care le răspândesc rușii la adresa ucrainenilor nu sunt deloc înghițite.

Acum să ne întrebăm, dacă am avea nazism în Ucraina, dacă s-ar dezvolta arme biologice și chimice în Ucraina și alte dezinformări diseminate pe larg în presa rusă, oare comunitatea internațională nu ar ieși cu o poziție în acest sens? Aceste acuzații ale Federației Ruse nu au nici măcar un gram de adevăr și se folosește tactica dezinformării prin inventarea unei minciuni atât de mari încât populația generală să fie spălată pe crier, să fie revoltată și să nu pună la îndoială o minciună de asemenea proporții, pentru că dacă aceste fake-uri sunt propagate întruna ele intră în subconștientul cetățeanului rus de rând, până devin o normalitate.

De ce Federația Rusă nu și-a înaintat pretențiile față de Ucraina în cadrul ONU?

În ipoteza în care drepturile rușilor din Ucraina au fost încălcate, trebuie să ne întrebăm oare de ce Federația Rusă nu a apelat la organismele internaționale și nu a prezentat dovezi că rușii sunt discriminați?

Această chestiune este pur și simplu departe de realitate. Etnicii ruși au avut în Ucraina practic aceleași condiții cu etnicii ucraineni, au putut ocupa funcții de conducere (vezi majoritatea foștilor președinți ucraineni), au putut ocupa funcții de conducere în orașele a căror populație este formată dintr-un număr semnificativ de etnici ruși. Adică nu putem spune că drepturile etnicilor ruși au fost încălcate, așa cum tot afirmă propaganda de la Kremlin.

Amintesc aici că în contextul narativelor utilizate de Rusia pentru a-și explica invazia în Ucraina în această săptămână Ambasada Federației Ruse la Chișinău a considerat că drepturile rușilor din Republica Moldova sunt încălcate și i-a invitat pe etnicii ruși să depună plângeri către ambasadă, chestiune alarmantă care poate fi percepută chiar ca o pregătire a terenului în eventualitatea avansării dinspre Odesa a armatei ruse.

Mereu când a venit vorba de regimuri criminale am văzut că de exemplu Statele Unite au înaintate la ONU rezoluții de condamnare a acestor regimuri. De exemplu, regimul Saddam Hussein a fost ținta a nu mai puțin de 16 rezoluții pentru a condamna Iraqul. Propaganda rusească ne spune că avem un regim nazist la Kiev, atunci de ce nu a înaintat o astfel de rezoluție pentru a condamna acest regim „odios”, oare pentru că nu există dovezi în acest sens? Oare pentru că este o pură ficțiune și o tactică murdară de linșaj? De aceea putem afirma cu toată certitudinea că Federația Rusă nu a avut nici un motiv legitim de a ataca Ucraina.

Cum își dorește regimul Putin procesul de eliberare și denazificare, atunci când avem un președinte evreu? Rușii bombardează fără discernământ fiecare țintă din Ucraina. Pare mai mult un genocid al poporului ucrainean, o crimă de război, decât o acțiune de eliberare a țării.

De cealaltă parte, Ucraina a cerut în cadrul ONU nu mai puțin de 10 ori să îi fie respectată integritatea teritorială. Practic s-a încercat o evitare a acestui război pe canale diplomatice, însă dacă interlocutorul nu este unul care este dispus să negocieze și să asculte, ne-am pomenit într-o astfel de conjunctură în care Federația Rusă nu mai poate fi oprită în mod diplomatic.
Cu toate că puteri occidentale ca Germania au încercat să „țină dușmanul mai aproape” pentru a avea un dialog și a-l putea opri din acțiuni nesăbuite, observăm că, de fapt, este nevoie de o izolare completă a Federației Ruse și de o deconectare de la toate forumurile internaționale.

În altă ordine de idei, războiul care ține mai bine de trei săptămâni nu are la bază nici un gram de legitimitate ci doar o ambiție imperială a unui individ care se află de mai bine de 22 de ani la cârma Federației Ruse. Totuși, istoria ne-a arătat că liderii dictatori au sfârșit de fiecare dată într-un mod tragic, iar în cazul Rusiei, liderii ruși au fost detronați doar printr-o revoluție, o revoluție care ar putea izbucni mai devreme decât ne-am putea aștepta.

Autor: Laurențiu Pleșca

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT