Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi din nou comunităţii internaţionale să recunoască Rusia drept „stat terorist”

299
0

În a 22-a zi a invaziei rusești din Ucraina, Volodimir Zelenski a acuzat forţele aeriene ruse că au lansat intenţionat un atac asupra unui teatru din oraşul-port Mariupol (sud) unde se adăposteau refugiaţi, transmite EFE, citat de Agerpres.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

„Forţele aeriene ruse au lansat o bombă uriaşă asupra teatrului din Mariupol, unde se refugiaseră locuitori ai oraşului”, a afirmat Zelinski, într-un mesaj difuzat pe contul său de Facebook.

El a cerut comunităţii internaţionale să recunoască faptul că Rusia s-a transformat într-un „stat terorist”.

Într-o primă reacţie după bombardarea Teatrului Dramatic din Mariupol, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a dat asigurări că este vorba de „încă o crimă de război” comisă de Rusia şi că respectiva clădire „este complet distrusă”.

În schimb, Ministerul Apărării rus a negat că ar fi bombardat teatrul din Mariupol şi a acuzat partea ucraineană, potrivit agenţiilor ruse.

Pe de altă parte, procurorii polonezi au colectat peste 300 de declaraţii ale martorilor în cadrul unei anchete cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez Zbigniew Ziobro, citat joi de thenews.pl.

”Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei”, a spus miercuri Zbigniew Ziobro.

Ziobro, care este şi procuror-general al Poloniei, a făcut afirmaţiile respective într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, punct de trecere a frontierei dintre Polonia şi Ucraina.

Anterior, Khan a vizitat Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au subliniat că este nevoie de garanţii că dreptul umanitar internaţional este respectat, iar populaţia civilă este protejată.

La începutul lunii martie, Karim Khan a anunţat că, în urma solicitării din partea a 39 de state membre ale CPI, va deschide o anchetă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina.

Totodată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis joi dimineaţă că Ucraina va reconstrui toate locuinţele distruse în timpul invaziei ruse asupra ţării sale, transmite dpa, citat de Agerpres.

Într-un mesaj video transmis joi dimineaţa devreme, Zelenski a declarat că oficiali ucraineni lucrează deja la planul de reconstrucţie. Indiferent de pagube, sunt încrezător în capacitatea ţării de a reconstrui totul repede, a spus Zelenski.

Preşedintele ucrainean a apreciat totodată că miercuri coridoarele umanitare create pentru a evacua civilii nu au funcţionat şi a acuzat forţele ruse că nu au respectat acordul de încetare a focului.

Zelenski a mai menţionat că locuitorii din Mariupol, oraş-port asediat de forţele ruse, care au reuşit să ajungă în oraşul învecinat Berdiansk, sunt transferaţi către Zaporojie.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a scris pe Telegram că nu a existat un armistiţiu, dar că maşinilor private li s-a permis să părăsească oraşul. Tot Boicenko a confirmat joi dimineaţa ceea ce viceprimarul său anunţase cu o zi în urmă, şi anume că peste 1.000 de oameni se adăposteau în teatrul din Mariupol bombardat miercuri de forţele ruse. Primarul ucrainean a numit atacul de miercuri „încă o tragedie”.

Primarul din Mariupol a publicat pe Telegram o fotografie a teatrului în care se putea vedea partea centrală ce a fost complet distrusă şi un fum alb, gros ieşind din ruine. Potrivit autorităţilor ucrainene, un avion rus a lansat o bombă asupra clădirii.

„Avionul a lansat o bombă asupra clădirii (…) Este imposibil să stabilim imediat bilanţul (victimelor) căci bombardamentele asupra cartierelor de locuit continuă”, a menţionat primăria, care a adăugat că intrarea în clădire este blocată de moloz şi că informaţiile cu privire la victime sunt în curs de verificare.

Ministerul Apărării rus a dezminţit că a bombardat teatrul, punând explozia pe seama batalionului naţionalist ucrainean Azov, notează AFP, citat de Agepres.

Potrivit lui Zelenski, mai bine de 6.000 de locuitori din Mariupol au ieşit din oraş în ultimele 24 de ore, inclusiv 2.000 de copii, dar unii au ajuns sub tirurile armatei ruse în regiunea Zaporojie. Agenţia dpa nu a putut verifica informaţia din alte surse.

Societatea americană de tehnologii spaţiale Maxar Technologies, specializată îndeosebi în imagini pe satelit, a publicat o fotografie pe care o făcuse luni cu Teatrul dramatic din Mariupol. Potrivit AFP, cuvântul „copii” era scris pe sol, cu litere uriaşe de culoare albă, în limba rusă, în faţa şi în spatele clădirii.

Guvernul ucrainean estimează la 565 de miliarde de dolari pagubele provocate până acum de război, sumă pe care Kievul speră să o primească atât de la Moscova, cât şi sub formă de ajutor de la partenerii săi pentru a putea reconstrui ţara după încheierea conflictului, a declarat miercuri premierul Denis Şmîhal, citat de agenţia Ukrinform, preluată de EFE, citat de Agerpres.

Şmîhal a făcut aceste declaraţii după întrevederea de marţi seară, de la Kiev, cu premierii Poloniei, Mateusz Morawiecki, Cehiei, Petr Fiala, şi Sloveniei, Janez Jansa, precum şi cu vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, care i-au transmis sprijinul lor puternic în faţa invaziei ruse.

În capitala Kiev, cel puţin o persoană a murit şi trei au fost rănite după ce resturile unei rachete doborâte au lovit un bloc de locuinţe, a anunţat joi serviciul de urgenţe ucrainean, citat de Reuters.

Preşedintele american, Joe Biden, l-a calificat miercuri pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept un „criminal de război” pentru tacticile sale militare barbare din timpul invaziei din Ucraina.

”Este un criminal de război”, a spus Biden ca răspuns la întrebarea unei jurnaliste, la un eveniment consacrat luptei împotriva violenţelor conjugale, la Casa Albă, după ce iniţial a răspuns cu un „nu” la o întrebare dacă era pregătit să îl numească pe Putin în acest fel, după cum relatează AFP şi Reuters.

La scurt timp după remarcile lui Biden, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, citată de agenţiile internaţionale de presă, a precizat că preşedintele ”vorbea din inimă şi în legătură cu ceea ce a văzut la televizor”.

”Iar acestea sunt acţiuni barbare ale unui dictator brutal în timpul invaziei sale într-o ţară străină”, a adăugat Psaki în timpul briefingului său de presă zilnic, citată de EFE şi AFP.

Purtătoarea de cuvânt a precizat că, deocamdată, Departamentul de Stat nu a făcut o declaraţie oficială prin care să acuze Rusia de comiterea de crime de război şi că examinarea ”legală” a problemei „este încă în curs de desfăşurare” la sediul diplomaţiei americane.

Statele Unite au declarat la începutul acestei luni că ”documentează” atacurile ruseşti din Ucraina şi impactul acestora asupra civililor pentru a se asigura că Rusia este ”trasă la răspundere” dacă se constată că a comis crime de război.

După atacul rusesc asupra centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, din 4 martie, ambasada SUA din Ucraina a calificat atacul drept o „crimă de război”.

Cu toate acestea, Casa Albă a evitat să se refere în aceşti termeni la ceea ce s-a întâmplat, iar Departamentul de Stat a cerut ambasadelor sale din toată lumea să nu difuzeze tweet-ul ambasadei din Ucraina care a folosit aceste cuvinte.

Pe de altă parte, Senatul Statelor Unite a adoptat marţi în unanimitate o rezoluţie prin care îl condamnă pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război, o demonstraţie rară de unitate în Congresul american, profund divizat, transmite Reuters.

Rezoluţia, introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi susţinută de senatorii ambelor partide, încurajează Curtea Penală Internaţională de la Haga şi alte state să vizeze armata rusă în orice investigaţie a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

„Toţi ne-am unit împreună, în această Cameră, democraţi şi republicani, pentru a spune că Vladimir Putin nu poate scăpa de responsabilitatea atrocităţilor comise împotriva poporului ucrainean”, a spus liderul majorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, într-un discurs ţinut înaintea votării.

Rusia îşi denumeşte acţiunile o „operaţiune militară specială” de demilitarizare şi denazificare a Ucrainei, iar preşedintele Putin a vorbit despre Ucraina ca despre o colonie americană cu un regim marionetă şi fără tradiţia unei statalităţi independente.

Săptămâna trecută, Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) a deschis un portal pentru a contacta martorii, atât din Ucraina, cât şi din alte ţări în care instanţa investighează, care pot furniza dovezi de crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Până acum, remarcă EFE, guvernul american a evitat să folosească acest termen pentru a se referi la Putin, deşi vicepreşedintele Kamala Harris a declarat săptămâna trecută că ar trebui să existe o anchetă privind posibilitatea ca Rusia să fi comis crime de război în Ucraina.

La rândul său, AFP notează că, până în prezent, niciun oficial american nu a folosit public termenii „criminal de război” sau „crime de război”, spre deosebire de alte state sau organizaţii internaţionale.

De exemplu, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a calificat săptămâna trecută drept „crimă de război odioasă” bombardarea de către Rusia a unei maternităţi şi a unui spital pediatric din Mariupol, care a ucis trei persoane, inclusiv o fetiţă, şi a rănit 17 persoane, aminteşte agenţia franceză de presă, care evocă şi o declaraţie din 2 martie a premierului britanic, Boris Johnson: ”Ceea ce am văzut deja din partea regimului lui Vladimir Putin în ceea ce priveşte utilizarea de muniţii aruncate asupra civililor nevinovaţi, în opinia mea, constituie deja o crimă de război”.

„Cuvintele preşedintelui american, Joe Biden, care l-a numit miercuri pe liderul rus Vladimir Putin „criminal de război”, reprezintă o retorică inacceptabilă şi de neiertat”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, citat de TASS.

„Considerăm că o astfel de retorică din partea unui şef de stat, ale cărui bombe au ucis sute de mii de oameni în întreaga lume, este inacceptabilă şi de neiertat”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

 

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT