Amendamentul Corlățean: sprijin sau provocare? Efectele politice și juridice ale rezoluției APCE cu privire la excluderea Federației Ruse din Consiliul Europei după invazia Ucrainei

506
0

Ambasadele Federației Ruse la Chișinău și București au publicat, miercuri, anunțuri în care le cer cetățenilor ruși din Republica Moldova și România să semnaleze cazurile în care au fost supuși actelor de discriminare sau de violență. Cele două anunțuri au apărut după amendamentul la rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei despre Transnistria în care această regiune este consideră teritoriu ocupat de Rusia.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În legătură cu tot mai multe cazuri de discriminare pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase și de altă natură, precum și săvârșirea de acte cu caracter violent sau acțiuni care amenință viața și sănătatea, puteți contacta adresa de e-mail sos.moldova@mail.ru”, se menționează într-un anunț publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Un anunț cu conținut similar a fost publicat în aceeași zi pe pagina de Facebook a Ambasadei Federației Ruse la București.

Anume „discriminarea cetățenilor săi și victimizarea lor” a invocat Federația Rusă atunci când a intervenit militar în statele vecine, inclusiv în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Daniel Vodă, a declarat că „această postare nu contribuie la atmosfera de calm din societatea noastră și a rugat partenerii să se abțină de la astfel de gesturi și să dea dovadă de o mai bună evaluare a situației din țara noastră”.

Solicitat să precizeze dacă cele două anunțuri ar fi o reacție a Kremlinului la amendamentul rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) despre Transnistria, purtătorul de cuvânt al MAEIE a infirmat faptul că anunțul publicat de misiunile diplomatice ale Federației Ruse de la Chișinău și București ar avea vreo legătură.

Vodă a subliniat că asemenea anunțuri au fost publicate pe paginile de Facebook ale mai multor ambasade ale Rusiei, iar cel de pe pagina de Facebook al Ambasadei Rusiei la București ar fi apărut acum două săptămâni. Cu toate acestea, Facebook indică limpede că anunțul a fost postat miercuri.

Rezoluția APCE și deputații moldoveni

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat pe 15 martie prin vot unanim și trei abțineri Comitetului de Miniștri să ceară excluderea Rusiei din Consiliul Europei în urma invadării militare a Ucrainei. Rezoluția cu pricina conține un amendament care recunoaște oficial Transnistria ca zonă de ocupație rusă.

Reprezentanții Republicii Moldova nu sunt co-autori ai amendamentului. Delegația Republicii Moldova la APCE este formată din cinci membri – vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi, Vlad Batrîncea, deputații Ion Groza, Natalia Davidovici din partea PAS, precum și Adela Răileanu din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Pentru rezoluția APCE au votat doar doi membri ai delegației moldovenești – Mihai Popșoi și Ion Groza. Parlamentara Natalia Davidovici a declarat pentru „Ziarul Național” că nu a putut vota din cauza unei probleme tehnice.

Ceilalți doi reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova care s-au abținut sunt deputații proruși Vlad Batrîncea și Adela Răileanu.

Autorul amendamentului despre Transnistria este senatorul român Titus Corlățean (foto), care a propus ca după cuvintele „o cărare care include” să fie introduse următoarele cuvinte „actul de agresiune militară împotriva Republicii Moldova și, respectiv, ocuparea regiunii Transnistria a acesteia”.

În aprilie 2021, când PAS nu avea majoritate în Parlamentul Republicii Moldova, același Titus Corlățean a întrebat-o pe Maia Sandu în cadrul APCE când va fi introdusă limba română în Constituţia Republicii Moldova.

Atitudinea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene

Chișinăul a avut o atitudine precaută față de amendamentul lui Titus Corlățean.

Președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova a solicitat retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană și că pledează pentru o soluționare pașnică a acestui conflict după ce a fost întrebată de ce Republica Moldova nu a fost printre autorii rezoluției care solicită excluderea Rusiei din Consiliul Europei.

Această decizie a fost despre Ucraina și a vizat situația concretă din Ucraina, în special agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. În raport cu acest amendament, Republica Moldova a spus întotdeauna foarte clar că Federația Rusă are un rol esențial în tot ce ține de conflictul din Transnistria, începând de la originea acestuia și până în ziua de astăzi”, a declarat Maia Sandu în cadrul unui briefing susținut cu ocazia vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, la Chișinău.

Efectele politice ale amendamentului

După spusele fostului deputat Igor Munteanu, rezoluția recunoaște ocuparea unei părți din teritoriul suveran al Republicii Moldova printr-o agresiune militară (1992), echivalând astfel raioanele din estul statului moldovenesc necontrolate de organele constituționale cu alte teritorii capturate de Rusia în urma unor ocupații militare – Osetia de Sud, Abhazia, Donbas și Crimeea.

Este pentru prima dată când APCE declară deschis că Republica Moldova are un „teritoriu ocupat de Rusia”, ceea ce schimbă radical limbajul folosit de acest forum parlamentar paneuropean față de statutul incert al regiunii transnistrene, o rezoluție care îndeamnă și la alte schimbări de abordare”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook.

Rezoluția APCE nu rezolvă, recunoaște el, niciuna din marile probleme cu care se ciocnește Republica Moldova în raport cu regimul secesionist de la Tiraspol, dar clarifică sub aspect politic și de drept internațional, subliniază Munteanu, o confuzie strategică pe care a tolerat-o ani în șir – faptul că poți rezolva cu pași mici, cu cedări unilaterale sau complicități, statutul unui teritoriu ocupat de Rusia.

Nu poți. Plantarea acestei iluzii periculoase este toxică pentru legitimitatea oricărei guvernări, iar ambiguitatea deciziilor luate în raport cu teritoriul ocupat ajută Rusiei să-și mențină pârghiile de influență asupra procesului decizional din R. Moldova”.

Și fostul ambasador Mihai Gribincea a criticat vehement felul în care a reacționat MAEIE la amendamentul APCE.

Autorul amendamentului

De partea cealaltă, comentatorul Ion Tăbârță consideră reacția MAEIE drept una rațională în condițiile în care ai de-a face cu un personaj ca Vladimir Putin, „capabil de orice”.

Analistul nu a contestat valoarea amendamentului adoptat de APCE, dar a spus că MAEIE ar trebui să fie mai activă pe subiectul anunțurilor Ambasadei Federației Ruse cu privire la cazurile de „discriminare”.

Totodată, comentatorul politic Ion Tăbârță se întreabă de ce tocmai acum a fost adoptat acest amendament și a atras atenția la autorul acestui document.

Dl Corlățean nu are un trecut imaculat, să ne aducem aminte de întrebările provocatoare puse Maiei Sandu despre limba română. E aceeași situație. Eu nu cred că amendamentul lui Corlățean este întâmplător”, suspectează observatorul, semnalând că acest demers ar putea să fie o provocare.

Efectele juridice

În afară de efectele politice, excluderea Rusiei din Consiliul Europei creează probleme imediate pentru cetățenii Federației Ruse și pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Avocatul Asociației Promo-LEX, Pavel Cazacu, a menționat că, până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat peste 50 de hotărâri în așa-numitele „cauze transnistrene”.

În trei hotărâri – Ilașcu și alții, Ivanțoc și alții, Pisari –, Rusia și-a îndeplinit obligațiile patrimoniale și a achitat satisfacțiile echitabile dispuse de Curte. În celelalte hotărâri, inclusiv dosarul fermierilor din Dubăsari, dosarul școlilor cu predare în limba română, Rusia refuza să le execute. Însă obligația executării acestor hotărâri rămâne una valabilă chiar și după ieșirea Rusiei din Consiliul Europei”, a precizat el.

Excluderea Rusiei din Consiliul Europei, în opinia avocatului, obligă indirect autoritățile Republicii Moldova să depună eforturi și mai mari pentru protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană.

În contextul în care așa-numitul sistem judiciar din regiunea transnistreană este incapabil să facă justiție, iar Federația Rusă a denunțat Convenția, autoritățile constituționale de la Chișinău rămân unica șansă a celor aproximativ 400.000 de locuitori ai regiunii împotriva abuzurilor regimului.”

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here