Preşedintele Putin i-a cerut ministrului apărării să-i prezinte propuneri de redesfăşurări militare la graniţele vestice ale Federaţiei

580
0

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut vineri ministrului apărării, Serghei Şoigu, să-i prezinte un raport cu propuneri de redesfăşurări militare la graniţele vestice ale Federaţiei, ca răspuns la consolidările NATO în Europa de Est, transmite AFP, citat de Agerpres.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

„În ce priveşte întărirea frontierelor noastre vestice din cauza acţiunilor adoptate de statele NATO (…) aceasta necesită să fie studiată, vă cer să-mi pregătiţi un raport separat şi să-l prezentaţi. Pe baza discutării rezultatelor, vom adopta o decizie relevantă în viitorul apropiat”, i-a spus Putin ministrului apărării, în timpul unei reuniuni televizate a Consiliului Securităţii Rusiei, potrivit AFP şi Interfax.

NATO a desfăşurat mii de militari în Europa Centrală şi de Est pentru a consolida flancul estic ca reacţie la intervenţia militară rusă în Ucraina, în vreme ce Moscova cerea, dimpotrivă, o retragere a Alianţei din această regiune.

Dintre statele Alianţei, Polonia şi cele trei ţări baltice au frontiere comune cu Federaţia Rusă. La rândul său, Ucraina se învecinează direct cu Polonia şi alte trei state din NATO: România, Ungaria şi Slovacia.

Una din justificările Rusiei pentru invadarea Ucrainei este temerea de a vedea ţara vecină alăturându-se NATO, ale cărei extinderi succesive sunt văzute de Moscova drept o ameninţare existenţială.

Totodată, în cadrul aceleiași reuniuni a Consiliului Securităţii Rusiei, Vladimir Putin a dat ordin armatei sale să înlesnească trimiterea unor combatanţi „voluntari” în Ucraina, ca răspuns la trimiterea, potrivit lui, de „mercenari” de către Occident, şi a aprobat transferul sistemelor de rachete occidentale capturate de la ucraineni combatanţilor rebeli susţinuţi de ruşi în Donbas, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Serghei Şoigu a propus predarea sistemelor antitanc de fabricaţie americană, cum ar fi Javelin şi Stinger, combatanţilor din regiunile rebele Lugansk şi Doneţk.
Putin a aprobat această idee. Preşedintele rus a spus de asemenea că cei care doresc să se ofere ca voluntari pentru a lupta de partea forţelor susţinute de Rusia pot să o facă.

„Dacă vedeţi că unii oameni vor să se ducă acolo în mod voluntar şi nu numai pentru bani ca să-i ajute pe cei care trăiesc în Donbas, în estul Ucrainei, atunci trebuie să veniți în întâmpinarea lor şi să îi ajutaţi să se ducă în zona de luptă”, a spus Vladimir Putin, ca răspuns la o propunere a ministrului său al apărării.

Serghei Şoigu a declarat că există 16.000 de voluntari în Orientul Mijlociu care sunt gata să vină să lupte de partea separatiştilor din Donbas.

Decizia Moscovei de a trimite „voluntari” în Ucraina intervine după ce Pentagonul acuzase Rusia că recrutează mercenari sirieni cu experienţă în gherila urbană pentru a lupta în Ucraina.

Rusia, care a lansat o invazie în Ucraina în 24 februarie şi a întâmpinat o rezistenţă la care nu se aştepta, a început să recruteze combatanţi sirieni pentru a-i utiliza în preluarea controlului asupra zonelor urbane, a avertizat recent Ministerul american al Apărării, potrivit AFP, citată de Agerpres.

În același timp, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat vineri, citat de Reuters, că ruşii care spun că le este ruşine de „operaţiunea militară specială„ declanşată de Kremlin în Ucraina nu sunt ruşi adevăraţi.

„Unui rus adevărat nu îi este niciodată ruşine să fie rus”, a spus Peskov în cadrul unei conferinţe de presă, întrebat despre sloganul „Mi-e ruşine să fiu rus!” pe care unii cetăţeni ruşi îl scandează atât în interiorul Federaţiei Ruse, cât şi în afara ei.

„Dacă cineva spune astfel de lucruri înseamnă că nu este pur şi simplu rus şi nu avem nicio pretenţie faţă de o astfel de persoană. Nu este cu noi”, a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de RIA Novosti.

Peskov a mai spus că sentimentele antiruseşti sunt periculos de ridicate în Occident şi a declarat că speră ca lideri occidentali să înceteze să mai alimenteze o astfel de rusofobie.

Deşi, conform sondajelor comandate de autorităţi, majoritatea ruşilor susţin invazia Rusiei în Ucraina, sunt mulţi care denunţă „operaţiunea specială” a autorităţilor.

Grupul de monitorizare a protestelor OVD Info afirmă că 13.908 persoane au fost reţinute la manifestaţii împotriva războiului în Rusia de la declanşarea invaziei.

Pe de altă parte, Ucraina a denunţat vineri faptul că în regiuni ucrainene cum ar fi Herson, capturată de armata rusă, ocupanţii încearcă să creeze „birouri de comandă”, un fel de reţea administrativă, pentru a menţine sub control populaţia, transmite EFE, citat de Agerpres.

„În regiunea Herson, duşmanul încearcă să creeze un sistem de ‘birouri de comandă’ pentru a menţine ‘ordinea’ în aşezările ocupate temporar”, a informat agenţia de presă ucraineană Ukrinform, care citează serviciul de presă al Statului Major General al Forţelor Armate ucrainene.

Sursa citată mai menţionează că „agresiva propagandă rusă începe să funcţioneze activ în teritoriile ocupate temporar”. Prin difuzarea de mesaje proruse, ocupanţii ruşi încearcă să ajungă la un acord cu populaţia locală, afirmă conducerea militară ucraineană.

Iar „în unele aşezări, duşmanul, încălcând dreptul internaţional umanitar, comite furturi, ia ostatici şi execută civili”, a acuzat Statul Major ucrainean.

Ucrainenii mai acuză regimul preşedintelui rus Vladimir Putin că încearcă „să formeze unităţi militare şi alte grupuri armate teroriste” pentru a continua atacurile în Ucraina. Pentru aceasta, potrivit militarilor ucraineni, armata rusă încearcă să încorporeze în rândurile sale deţinuţi care provin din închisori din regiunea rusă Rostov, în apropierea graniţei cu Ucraina, cărora li s-ar putea acorda o amnistie.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse sunt gata să-i primească în rândurile lor pe toţi cei apţi pentru serviciul militar, inclusiv pe cei fără experienţă militară”, potrivit Ukrinform, citat de Agerpres.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT