Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, Canada și Japonia au anunțat marți o serie de sancțiuni pentru Rusia, care să vizeze băncile și elitele, după ce aceasta a declarat despre recunoașterea regiunilor separatiste Lugansk și Donetsk. Însă Kremlinul nu s-a arătat deranjat de aceste sancțiuni, iar joi a declanșat un atac la scară largă împotriva Ucrainei. În ce măsură sancțiunile Occidentului sunt în stare să oprească agresiunea rusească?
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEPotrivit Reuters, Statele Unite sunt gata să declanșeze o gamă mai largă de sancțiuni împotriva Rusiei dacă Moscova escaladează conflictul din Ucraina, interzicând instituțiilor financiare și companiilor cheie ruse accesul la tranzacțiile în dolari americani și la piețele globale pentru comerț, exporturi de energie si finanțare.
Comerțul cu Occidentul scade, cu China crește
Însă Statele Unite și aliații săi nu au mai încercat vreodată să sancționeze o economie de 1,5 trilioane de dolari din comerțul global și nu se știe câtă presiune pot pune sancțiunile Occidentului, chiar și unificate, asupra Moscovei.
O analiză a datelor comerciale ale Băncii Mondiale și ale Națiunilor Unite arată că, de când au fost impuse sancțiuni mai mici în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, China a devenit cea mai mare destinație de export pentru mărfurile rusești.
Drept urmare, noile sancțiuni ar putea determina Rusia să încerce să-și aprofundeze legăturile comerciale fără dolari cu Beijingul, în efortul de a evita restricțiile, a declarat Harry Broadman, fost negociator comercial al SUA și oficial al Băncii Mondiale cu experiență în China și Rusia.
„Problema cu sancțiunile, în special cele care implică un producător de petrol, cum este Rusia, este că acestea nu pot fi ermetice”, a spus Broadman. „China poate spune: «Vom cumpăra petrol pe piața liberă și dacă este petrol rusesc, așa să fie.»”.
Potrivit unui ordin executiv semnat luni de președintele Joe Biden, orice instituție din sectorul serviciilor financiare din Rusia este o țintă pentru noi sancțiuni, Casa Albă menționând că peste 80% din tranzacțiile valutare zilnice ale Rusiei și jumătate din comerțul său sunt efectuate în dolari.
S-au schimbat și destinațiile de export ale Rusiei. Olanda era principala destinație de export în urmă cu un deceniu, datorită comerțului cu petrol, dar a fost înlocuită în acest rol de China. Achizițiile Germaniei și Marii Britanii din Rusia s-au menținut în mare parte stabile.
China rămâne principalul furnizor de mărfuri în Rusia, livrând în special telefoane mobile, computere, echipamente de telecomunicații, jucării, textile, îmbrăcăminte și piese electronice. Ponderea Chinei în importurile în Rusia a crescut din 2014, în timp ce cele din Germania au scăzut semnificativ.
Sancțiunile față de bănci, mai restrânse decât cele din 2014
Marea Britanie a impus sancțiuni lui Ghenadi Timcenko și altor doi miliardari cu legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și asupra a cinci bănci – Rossiya, IS Bank, GenBank, Promsvyazbank și Black Sea Bank.
Potrivit Reuters, doar banca militară Promsvyazbank se află pe lista băncii centrale ruse a instituțiilor de credit cu importanță sistemică. Bank Rossiya se află deja sub sancțiunile SUA din 2014 pentru legăturile strânse cu oficialii de la Kremlin.
Marile bănci ale Rusiei sunt profund integrate în sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că sancțiunile asupra celor mai mari instituții ar putea fi simțite cu mult dincolo de granițele sale. Dar noile sancțiuni se concentrează asupra băncilor mai mici.
Occidentul a pus pe lista neagră anumite persoane, a căutat să limiteze accesul instituțiilor financiare de stat ale Rusiei la piețele de capital occidentale, a vizat creditorii de stat mai mari și a impus limite pe scară largă comerțului cu tehnologie.
Noile măsuri ale Marii Britanii s-au abținut de la a impune limite celor mai mari bănci de stat, de a tăia capitalul companiilor rusești sau de a exclude din Marea Britanie alți așa-numiți oligarhi ruși proeminenți.
Acțiunile la cele mai mari bănci din Rusia, Sberbank (SBER.MM) și VTB, controlate de stat, au scăpat însă de sancțiuni, iar acțiunile lor au crescut.
Analiștii spun că instituțiile rusești sunt mai capabile să facă față sancțiunilor limitate decât cu opt ani în urmă, iar băncile de stat rusești și-au redus expunerea pe piețele occidentale.
Din 2014, Rusia și-a diversificat rezervele, care pe atunci erau în mare parte în dolari SUA. Acum euro și aurul reprezintă o parte mai mare din rezervele ei, potrivit unui raport din ianuarie al Institutului de Finanțe Internaționale.
Totodată, Rusia are și o apărare macroeconomică puternică, inclusiv rezerve abundente de valută de 635 de miliarde de dolari, prețul petrolului aproape de 100 de dolari pe baril și un raport scăzut al datoriei/PIB de 18% în 2021.
Ce alte sancţiuni ar putea fi impuse?
UE a spus că este pregătită să impună „sancțiuni masive” asupra economiei Rusiei, dar a avertizat, de asemenea, că, având în vedere legăturile strânse energetice și comerciale cu Rusia, dorește să le aplice în etape. Oficialii consideră măsurile de marți drept un prim pas.
Un prim pas în acest sens a fost făcut de Germania, care a anunțat marți că oprește procesul de autorizare a conductei Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, deținută de gigantul de stat rus al gazelor Gazprom.
Aflată de câteva luni bune în așteptarea aprobării Germaniei, conducta a fost construită pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale relativ ieftine a Germaniei, conferindu-i astfel acestei economii puternic industrializate un avantaj competitiv. Criticii proiectului, însă, inclusiv Statele Unite, susțin de mai mult timp că Nord Stream 2 crește dependența energetică a Europei față de Rusia.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a avertizat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește pe termen scurt, iar ex-președintele rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat că prețurile chiar s-ar putea dubla.
Kremlinul speră ca întârzierea autorizării Nord Stream să fie temporară, iar Putin a spus că Rusia „țintește să continue aprovizionarea neîntreruptă” cu energie către lume.
În ce privește băncile, dincolo de sancționarea creditorilor care fac afaceri directe cu regiunile separatiste, nu este încă clar, când sau dacă UE va lovi și cele mai mari bănci.
Washingtonul a pregătit o serie de măsuri, inclusiv interzicerea instituțiilor financiare americane de a procesa tranzacțiile pentru marile bănci rusești prin întreruperea relațiilor bancare „corespondente”.
Lucrul de care se tem cel mai mult băncile din regiune este posibilitatea ca Rusia să fie interzisă în sistemul de plăți global SWIFT, care este folosit de peste 11.000 de instituții financiare din peste 200 de țări.
O astfel de mișcare ar lovi puternic băncile rusești, dar consecințele ei ar fi mult mai complexe, cu impact asupra mai multor economii, inclusiv occidentale. Renunțarea la cumpărarea gazului și petrolului rusesc ar fi cea mai puternică lovitură asupra economiei rusești, care cu siguranță ar potoli ambițiile imperialiste ale acesteia. Însă Occidentul, în special Europa, depinde puternic de resursele energetice rusești. Spre exemplu, Germania depinde în proporție de 50% de gazul rusesc, iar întreaga Europă, în proporție de 30%, în timp ce renunțarea la acestea ar crea dificultăți imense economiilor occidentale. Până la urmă, rămâne de văzut, în ce măsură Occidentul este dispus să-și sacrifice confortul economic pentru a pune la respect Rusia, care atentează cu sfidare la ordinea mondială.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE