Izolarea termică a locuinței, soluția pentru a economisi energie termică și a contribui la oprirea încălzirii globale

În Republica Moldova s-au scumpit gazele naturale, energia termică, peleții, lemnele și cărbunii, iar de la primăvară ar putea crește tariful pentru energia electrică. Chiar dacă Guvernul compensează diferența de tarife pentru consumul de gaze naturale și energie termică, totuși majorarea acestor prețuri pune la grea încercare bugetele multor locuitori ai Republicii Moldova.

Cum vă puteți pregăti pentru iarna viitoare astfel încât să economisiți pentru încălzire și, în același timp, să contribuiți la combaterea schimbărilor climatice, păstrând pădurile și reducând emisiile de CO2, vă relatăm în acest articol.

Izolația termică necesită multă muncă și bani. Nu e ieftină. Pentru a afla dacă investiția în izolarea termică își merită banii am cerut părerea unor oameni care și-au termoizolat casa. Sergiu și-a izolat pereții exteriori ai casei cu polistiren, iar ferestrele – cu vată minerală. Bărbatul spune că face focul în sobă o dată la două zile, iar în casă se menține căldura, inclusiv dimineața, față de acum cinci ani.

Natalia și-a ajutat părinții să-și izoleze termic locuința. „Părinții mi-au spus că au simțit cum s-a schimbat temperatura în casă după izolarea primului perete. Iarna aceasta au avut zile când nici nu au pornit căldura. De obicei, ei iarna mai purtau o vestă, un hanorac gros prin casă. Acum nu simt nevoia. Consumul de gaze s-a redus cu vreo 50 de metri cubi pe lună”, povestește femeia care locuiește în străinătate.

Alt cetățean, Vadim, atrage atenția asupra unei probleme care poate apărea dacă izolarea e efectuată necalitativ. „Dacă nu se face corect, apare mucegaiul care este mult mai grav decât economisirea banilor pe încălzire. Dacă se izolează astfel încât casa nu respiră, devine o pungă de plastic”, atenționează Vadim.

Aceeaşi căldură, facturi diferite

O locuință corect izolată termic poate să reducă factura pentru încălzire chiar și cu 50%. Însă, de obicei, puteți economisi 20-30% la consumul de energie termică. Asta înseamnă cam tot atâția bani agonisiți la plata facturilor, am aflat de la Eugen Camenșcic, consultant în energie durabilă și mediu. Eugen recomandă ca grosimea materialului izolant să fie de 15-20 de centimetri.

„La noi deseori se fac lucrări, chiar cu 20 centimetri de termoizolație, dar fără eficiență energetică pentru că e făcut prost. Dacă izolarea cu vată minerală e făcută incorect, acest material poate atrage umiditatea în casă”, exemplifică Eugen.

Mulți chișinăuieni care stau la bloc și-au împachetat pereții exteriori cu scopul de a menține căldura în apartamente și pentru a reduce cheltuielile la întreținere, chiar dacă acest lucru este interzis fără autorizație de la primărie. Amenda pentru cetățenii care au efectuat lucrări de termoizolare și/sau vopsire a fațadei e de două mii de lei.

Izolarea termică doar a unui apartament nu este cea mai bună soluție din punct de vedere termic, dar și vizual. Cel mai indicat e să fie izolat termic tot blocul locativ, astfel ar crește eficiența energetică și culorile s-ar încadra în planul urbanistic zonal.

„Nu văd o eficiență energetică atunci când izolezi numai un pătrat. Vecinul de sus și de jos n-au izolat. Ce folos că tu ai izolat?! Eficiență energetică mare nu prea există. Cel mult acoperă acele fisuri care de obicei apar la blocuri. Dacă fisura nu e acoperită, suflă vântul în apartament. Izolarea începe de la fundamentul blocului și până sus, ca să vedeți reduceri la costurile de încălzire și eficiență energetică. Sub termoizolant se răcește, nu se păstrează căldura”, argumentează Oleg Secrieru, șeful secției managementul integrat al proiectelor la Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR).

Atenţie pe ce daţi banii!

Nu există un material perfect și universal pentru toate casele. Calculați costurile cu toate prețurile incluse și solicitați contract cu garanție pentru serviciile efectuate. Oleg Secrieru spune că grosimea termoizolantului se determină după tipul de material din care a fost construită locuința (bloc de calcar, beton etc.).

„Mulți greșesc spunând că au pus cinci centimetri de vată minerală sau polistiren, dar nu văd eficiența izolării. Evident că dacă grosimea peretelui e de 20 de centimetri și îi pui cinci centimetri – nu-i eficiență. Dacă pui corect grosimea termoizolantului atunci există eficiență energetică. Și se formează așa-numitul punct de rouă care trebuie să fie în materialul termoizolant, nu în peretele construcției. Izolarea se face cel puțin la încheieturile casei, la geamuri și fundament. O atenție deosebită se acordă ventilației. Să nu apară mucegaiul. În timp ce izolezi casa de locuit trebuie să asiguri circulația aerului. E nevoie de ventilare cu recuperare, astfel intră de afară aer încălzit și nu se formează umezeala”, menționează Oleg Secrieru.

Potrivit lui Oleg Secrieru, vata minerală și pluta sunt printre cele mai bune materiale termoizolante, dar și cele mai scumpe. „Dacă bugetul nu vă permite, optați pentru polistiren”, recomandă Secrieru.

Asociația „EcoVisio” informează că spuma poliuretanică și celuloza sunt alte tipuri de materiale folosite la izolarea termică a locuințelor. Printre materiale naturale de izolare termică se găsește stuful, paiele, cânepa și lâna de oi.

Tektalan Heraklith este un material termoizolant foarte costisitor (50-60 euro pentru un metru pătrat), care nu se vinde pe piața din R. Moldova. Doar dacă-l importați. Oleg Secrieru susține că a importat acest tip de material pentru izolarea termică a unor instituții publice. Lucrări finanțate de Uniunea Europeană (UE) prin Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).

Bani de la stat pentru izolarea termică a instituțiilor publice (spitale, grădinițe, centre ale medicilor de familie, licee, gimnazii etc.) – nu se mai dau. Agenția pentru Eficiență Energetică nu mai gestionează fonduri în acest sens. Ajutorul doar pentru instituții publice vine de la UE-GIZ Moldova.

„Acum se lucrează la patru licee din regiunea Centru, însă în republică sunt opt licee. UE a acordat aproximativ 12 milioane de euro. Nu doar pentru izolarea termică. Aici sunt luate în ansamblu ventilarea, izolarea, schimbarea geamurilor, instalarea panourilor fotovoltaice etc. E un complex care acoperă toate măsurile de eficiență energetică care pot fi implementate”, susține Oleg Secrieru.

Printre clădirile publice izolate termic se numără Spitalul Raional Orhei, Grădinița Hârbovăț, Centrul Medicilor de Familie Șoldănești, Spitalul Raional Nisporeni.

S-a calculat că 70% din emisiile de CO2 în Republica Moldova provin din sectorul energetic, dintre care jumătate sunt produse de populație pentru încălzire și răcire. În medie o persoană în Republica Moldova produce 4,2 de tone de CO2 pe an, conform datelor prezentate de Asociația „EcoVisio”.