Ghidul de turism, între meserie și vocație

Sunt adevărați ambasadori ai țării. Anume ei pot transforma o banală vizită într-o aventură de neuitat. Misiunea lor de bază este să promoveze locurile știute și mai puțin sau chiar deloc cunoscute ale zonei din care fac parte. Or promovarea imaginii pe diverse platforme și în diferite moduri se datorează ghizilor de turism, care își sărbătoresc pe data de 21 februarie ziua profesională.

Bazele industriei turismului în Republica Moldova au fost puse acum șase decenii. Astfel, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în 1962, se înființează primul birou de călătorii și excursii. Atunci au fost organizate primele excursii.

Turismul moldovenesc, șase decenii

Inițial, s-au făcut excursii pietonale prin Chișinău, care durau în jur de patru ore, apoi se organizau excursii la diverse muzee, la anumite întreprinderi industriale. Mai târziu s-a pus accentul pe calitate și metodologie. Biroul călătorii și excursii din Chișinău concura cu cel din Moscova. Ghizii de turism de atunci spun că, în acea perioadă, reprezentanții tuturor republicilor sovietice au venit la un seminar la Chișinău pentru a studia întreaga metodologie în baza căreia se organizau tururile prin întreaga țară, care ulterior urma să fie aplicată în zonele lor.

Ghidul de turism, cunoscător de informații enciclopedice

Emilia Panfil este ghid de turism de 45 de ani. De meserie este filolog, dar întotdeauna și-a dorit să-și împărtășească cunoștințele cu cei din jur. Fiind angajată la Muzeul republican de Literatură „Dimitrie Cantemir”, Emilia Panfil făcea excursii prin instituție și mergea prin Grădina Publică Ștefan cel Mare, pe atunci „Alexandr Pușkin”, și asculta ce povesteau viitorii ei colegi despre personalitatea domnitorului Ștefan cel Mare.

Informațiile furnizate o lăsau fără replică. „Se punea accentul pe laturi hazlii. Își băteau joc de personalitatea lui Ștefan cel Mare. Și atunci mi-am zis: de ce trebuie o venetică să vorbească despre istoria mea, dar eu la ce sunt bună, pentru ce am fost născută aici, pe pământul acesta? Iată, din această ambiție, m-am dus la cursurile de ghid, care erau de lungă durată – opt luni de zile – și așa am devenit ghid de turism”, ne povestește Emilia Panfil.

Nu poți fi ghid de turism, dacă nu ai calitățile necesare și un bagaj de cunoștințe aproape enciclopedice, mai spune doamna Panfil. „Pe timpul carierei mele trebuia să învăț din domenii străine mie. Pentru a merge, de exemplu, la Cosăuți, unde am aflat despre pragurile de granit, m-am adâncit în vremurile antice ca să aflu cum s-a format roca, să văd de unde vin aceste praguri. Adică, trebuie să învățăm geologie, arheologie. În permanență trebuie să ne perfecționăm”, mărturisește Emilia Panfil.

Experiența ghidului de turism de azi

După ani buni trăiți în Italia și Marea Britanie, Mariana Iurcu a revenit la baștină – în orașul Călărași, și s-a angajat în calitate de muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie din localitate. Curioasă din fire, Mariana a scotocit prin arhivele instituției muzeale și a găsit informații sumare despre cele patru mănăstiri din raionul Călărași și fabrica de divinuri din oraș, nimic mai mult.

De aceea, și-a zis să studieze ținutul călărășean, care astăzi este un reper pe harta turistică națională. „Pentru mine orice meserie trebuie însoțită de vocație. Eu am pornit pe calea turismului și mi-am găsit vocația. Dar dacă rămâneam doar cu pasiunea pentru turism, probabil nu perseveram în acest domeniu. Tocmai de aceea, am mers la cursuri specializate, mă documentez mereu ca să pot avea o viziune largă despre un loc sau altul”, afirmă Mariana Iurcu.

Întrebată pentru ce turiști optează: străini sau locali, de acasă, Mariana susține că „oricine este interesat să cunoască sau să viziteze orașul și raionul Călărași, sunt turiștii mei, fie că sunt locali, fie din afara orașului. Cu același zel îi ghidez și pe turiștii străini, și pe băștinași, nu fac nicio diferență cine stă în fața mea, decât doar limba în care comunic e singura diferență. Dar pasiunea și vocația este aceeași, să fac ca turistul să plece cu impresii indimenticabile și chiar mândrindu-se că Moldova are așa un oraș Călărași”.

Rolul unui ghid de turism

În industria turismului există trei categorii de ghizi: ghid local – cel care acordă asistență pe plan local – stațiuni turistice, obiective, hoteluri, transferuri; ghid național – cel care asigură asistența turistică pentru vizitatorii din Republica Moldova și cei străini; ghid specializat – care asigură asistență pe anumite segmente – ghid sportiv, ghid de animație și agrement, ghid de artă etc.).

Rolul unui ghid profesionist de turism este următorul:

• să fie o „punte” între destinație și turist;
• să transforme vizita într-o experiență de viață;
• să dezvolte durabil o destinație/un obiectiv;
• să educe turistul/vizitatorul prin oferirea de informații utile.

Istoric

Începând cu anul 1990, Ziua Internațională a Ghidului de Turism este sărbătorită an de an pe data de 21 februarie, la inițiativa WFTGA (Federația Mondială a Asociațiilor de Ghizi de Turism). WFTGA a fost înființată în anul 1985, cu ocazia primei Convenții Internaționale a Ghizilor de Turism.

Autor: Vitalie Guțu