E nevoie de acțiuni, nu de regulamente pe hârtie! Incluziunea socială este o provocare în lipsa accesului la informație

738
0

Persoanele cu probleme de vedere și auz se confruntă cu accesul limitat la informație pe timp de pandemie Covid-19. În urma unei mese rotunde organizate de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, au fost discutate mai multe probleme cu care se confruntă persoanele cu necesități speciale.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

În Republica Moldova avem doar 17 interpreţi de limbaj mimico-gestual autorizaţi de către Ministerul Justiţiei, iar în prezent trei dintre ei sunt plecați peste hotare, ne spune Natalia Babici, vicepreşedintele Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova.

Lipsa interpreților de limbaj mimico-gestual

Interpreții sunt distribuiți în patru filiale: la sud, nord, centru și o pereche pentru mun. Chișinău, fiind responsabili de câte 300 de persoane de care trebuie să aibă grijă. Proporţia recomandată este de cel puţin doi interpreţi la 50 de persoane cu deficienţe de auz. În realitate, zilnic, un interpret reușește să ajute doar 15 persoane.

Președinta Organizației Veteranilor Asociației Surzilor, Olga Corjan, ne spune că în mass-media, la TV, locul destinat interpreților de limbaj mimico-gestual este foarte mic. Acel pătrat este lizibil nu mai departe de doi metri distanță. De asemenea, subtitrarea este adesea doar în română, nu și în rusă, se schimbă foarte repede și literele sunt prea mici. Acest lucru nu permite documentarea completă asupra informațiilor prezentate.

Accesul la educație, o problemă stringentă

Cea mai mare problemă în această comunitate, adaugă Natalia Babici, este accesul la învățământ. În pandemie au fost închise trei instituții specializate pentru persoanele cu deficiențe de auz: o grădiniță la Bălți, o școală specială din Hârbovăț și alta din Cahul. Decizia a fost luată de către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării fără a pune la curent Asociația Surzilor. Tinerii au fost repartizați în unități comune de învățare, fără personal care să le poată asigura accesul la informație. Problema, până acum, nu a fost rezolvată.

Anastasia Suslov este studentă în clasa 12-a la Liceul Teoretic B.P. Hasdeu din Bălți. Tânăra are probleme de vedere și recunoaște că la școală în timpul orelor este mai rar încadrată de către profesori. Lecțiile de chimie bunăoară sunt extrem de inaccesibile, îi vine greu să înțeleagă problemele rezolvate.

E necesară o campanie de informare a elevilor cu necesități speciale

Fiind absolventă, își face griji pentru susținerea examenelor de capacitate. A ajuns să vorbească cu evaluatori de la Agenția de Evaluare și Curriculum, în urma răspunsurilor vagi ale directorului de liceu care nu o asigura că va putea susține Bacul, și tot a rămas cu nedumeriri. Anastasia crede că faptul că a fost nevoită să ajungă tocmai la agenție pentru o discuție lasă loc de gândit și cel mai important de acționat. O campanie de informare a elevilor cu necesități speciale ar fi binevenită, propune absolventa.

Am rămas dezamăgită văzând condițiile ce se cer a fi îndeplinite de către persoanele cu necesități speciale pentru susținerea examenului final. O procedură birocratică, complicată ce descurajează din start. În timp ce colegii mei studiază și sunt în febra pregătirilor, eu trebuie să îmi dedic timp și să îmi fac griji că ajung să depun la timp dosarul, că va fi complet și acceptat. Vom fi cu un pas înainte când realitatea va corespunde cerințelor de pe hârtie. Trebuie să începem prin acțiuni, nu prin regulamente și instrucțiuni nefuncționale pentru beneficiarii acestor mecanisme, menționează Anastasia Suslov.

Nimeni nu știe câți copii cu deficiențe sunt, unde pot să își facă studiile, să obțină o specialitate

În timp ce Constituția Republicii Moldova și Legea 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi prevede acțiuni concrete, acestea nu sunt respectate. De această părere sunt reprezentanții asociațiilor și persoanele cu deficiențe de văz și auz.

Constituția prevede integrarea socială, dar nimeni nu știe câți copii cu deficiențe sunt, unde pot să își facă studiile, să urmeze o specialitate. Motiv pentru care rămân analfabeți. Legea prevede accesul la informație, dar noi din 2018 ne luptăm cu Guvernul și tot nu avem un răspuns. Nu suntem ajutați la pregătirea interpreţilor de limbaj mimico-gestual, lucru care nu permite accesul la informație, mai ales în pandemia Covid-19, conchide vicepreşedintele Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova.

Autoare: Victoria CERNEA

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE