Confiscarea proprietăţii de stat a României de către autorităţile URSS (1945) și comportamentul ocupanților sovietici (II)

Majoritatea fondurilor arhivistice aflate în arhivele din Republica Moldova, care cuprind perioadele 1918-1940 și 1941-1944, nu sunt altceva decât dosare de arhive românești confiscate de autoritățile sovietice de ocupație și luate în evidența arhivistică de către funcționarii arhivelor din R.S.S. Moldovenească, o făcătură sovietică pe teritoriul fostei Basarabii.

Un alt document de arhivă confirmă fărădelegea și crima, care triumfa în Basarabia în 1945, adică în primul an după a doua ocupație sovietică:

STRICT SECRET[3]

„– 8 noiembrie 1945. La ora 24, pe strada Pavlovskaia, militarii sovietici Vasilenko şi Kudreavţev din Regimentul tancuri, care păzeau un depozit de alimente şi se aflau la post, l-au oprit din drum pe colaboratorul inspecţiei rutiere, locotenent major Barîşev Alexandr Grigorievici, şi, cu forţa armelor, l-au dezbrăcat de palton, i-au luat arma şi l-au bătut.

La solicitarea colaboratorilor N.K.V.D. şi reprezentanţilor comenduirii de a-i preda pe infractori, ofiţerul de gardă al unităţii, locotenentul major Siniţin, fiind în stare de ebrietate, a refuzat categoric să-i predea pe infractori şi a promis că aceştia vor fi pedepsiţi în cadrul unităţii.

– 15 noiembrie 1945. În piaţa centrală, militarul sovietic din Brigada nr. 51, Şuvalov N.S., fiind în stare de ebrietate, a deschis foc din automat. Incidentul s-a soldat cu rănirea a două cetăţene: Gvintulina P.I. şi Poleacova N.T. În cele din urmă, făptaşul a fost reţinut şi predat procurorului garnizoanei Chişinău.

– 25 noiembrie 1945. În casa nr. 34 din strada Meşceanskaia, locotenentul din Regimentul 229 al Diviziei 49, din motiv de gelozie, a împuşcat-o pe cetăţeana Krivulean V.L. Dosarul a fost transmis procurorului Corpului de Armată.

– 1 decembrie 1945. La ora 19, pe strada Prunculovscaia (aşa au tradus şi redenumit noii funcționari strada Pruncului – n.a.), militarii sovietici Juravliov şi sergentul Ivanov din unitatea 84414 au săvârşit un furt de la cetăţeanul Şuşkov, sustrăgându-i armonica. Dosarul a fost transmis procurorului militar al Corpului de Armată.

– 4 decembrie 1945. Militarii sovietici Skorobogatov S.I. şi Silaev V.V. din unitatea militară nr. 190 l-au prădat pe cetăţeanul Gheorghiţă G.S. Făptaşii au fost reţinuţi şi predați procurorului militar al Garnizoanei Chişinău.

– 9 decembrie 1945. Pe strada Kojuharskaia (corect ar fi fost Cojocarilor – n.a.) militarii sovietici Barţev E.P. şi Agafonov din batalionul penal nr. 51 au săvârşit un furt din apartament, deposedând proprietarii de mai multe obiecte. Făptaşii au fost reţinuţi, obiectele furate au fost întoarse stăpânului, iar materialele dosarului au fost remise Comenduirii oraşului Chişinău.

– 11 decembrie 1945. În oraşul Chişinău, pe strada Kiliiskaia (corect strada Chiliei – n.a.), casa nr. 25, militarii sovietici Kucinin şi Livaşov din Corpul 10 Gardă, fiind în stare de ebrietate, au provocat bătăi în apartament cu grănicerii sovietici Tatarenko N., Mîcitobaiev J. şi Ciuvankov, în urma cărora Tatarenko a fost omorât, iar Mîcitobaiev şi Ciuvankov au fost grav răniţi. Dosarul a fost înaintat procurorului militar al unităţilor N.K.V.D.

– 14 decembrie 1945. În oraşul Chişinău, pe strada Şmidt, militarii sovietici Oleinik N.A. şi Kojnikov din unitatea militară 7481 l-au snopit în bătăi pe miliţianul de gardă Perjov. Dosarul a fost înaintat la procuratura garnizoanei Chişinău.

– 16 decembrie 1945. În oraşul Chişinău, în sectorul Buiucani, la casa nr.14, în timp ce militari sovietici neidentificați au încercat să fure un gard de lemn, în procesul de reţinere a acestora a fost împuşcat căpitanul serviciului medical din Regimentul 105 Armată, Zlotin.

– 17 decembrie 1945. Pentru acte de huliganism au fost reţinuţi militarii sovietici Poleakov G.N. şi Arosov I.C., care au bătut mai mulţi locuitori din Chişinău şi au opus rezistenţă fizică în timpul reţinerii lor.

– 17 decembrie 1945. În sectorul şoselei Hânceşti, pe drum, militari sovietici din unitatea militară nr. 7375 au provocat între dânşii o bătaie în urma căreia a fost omorât sergentul inferior Vladimirov. Dosarul a fost înaintat procurorului militar al garnizoanei Chişinău.

Un număr important de oameni se adresează în fiecare zi cu cazuri asemănătoare la secţiile de miliţie din oraşul Chişinău. 

Asupra Basarabiei ocupate de sovietici s-a lăsat o noapte, era noaptea comunismului, care a durat aproape jumate de secol. 

* * * 

Hotărârea Sovietului Comisarilor Norodnici al RSS Moldovenești nr. 52/23 din ianuarie 1945, Chișinău – Despre repartizarea bunurilor materiale din cinci vagoane primite de peste hotare în calitate de cadouri[4]. Traducere din limba rusă (de fapt, toate aceste bunuri erau confiscate-furate din România și aduse la Chișinău – Al.M.)

„Sovietul Comisarilor Norodnici al RSS Moldovenești hotărăște:

– Să fie repartizate obiectele din cinci vagoane, venite de peste hotare în calitate de cadouri prin Narkomate (Comitete ale comisarilor poporului, ziși „norodnici”, de ramură – n.a.), direcțiilor de pe lângă Sovnarkomul RSSM, instituțiilor, executivelor de județ, orășenești și raionale; executivelor din partea stângă (a Nistrului – n.a.), pentru a se împărți invalizilor de război, familiilor acestora, lucrătorilor din sfera tehnică și inginerească, muncitorilor, conform anexei nr. 1.

– Să fie obligați președinții de județ, ai executivelor orășenești și de raion, comisariatele norodnice, șefii de direcții de pe lângă Sovnarkomul RSSM și conducătorii de subdiviziuni să creeze o comisie specială pentru repartizarea bunurilor aduse de peste hotare și să prezinte Sovnarkomului RSSM darea de seamă nu mai târziu de zece zile din ziua repartizării lor.

– Să se pună întreaga răspundere pe seama comisariatelor norodnice, a șefilor de direcții, conducătorilor de instituții și președinților de județ, oraș, raion pentru repartizarea corectă a bunurilor materiale.

– Cheltuielile potrivit conturilor, cheltuielile pentru organizare și transport ale Comisariatului norodnic pentru comerț să fie suportate de organizațiile și instituțiile care au primit aceste bunuri materiale.

– Controlul asupra îndeplinirii acestei Hotărâri să-i revină Narkomatului Controlului de Stat al RSSM.

Locțiitor al președintelui Sovietului Comisarilor Norodnici al RSSM – G. Kvasov

Șef al Direcției Organizatorice a Sovnarkomului RSSM – L. Diacenko

* * *

Hotărârea Sovietului Comisarilor Norodnici al RSSM nr. 107/12 februarie 1945, Chișinău – Despre componența comisiei privind evidența bunurilor materiale aduse pe calea apei din România în RSS Moldovenească[5]. Traducere din limba rusă.

Sovietul Comisarilor Norodnici al RSSM hotărăşte:

– Pentru evidența bunurilor materiale, care se află pe șase barje venite din România, prin aprobarea Comisiei Unionale de Control, să fie formată în RSSM o comisie în următoarea componență: Tov. Kașceev S.E. (președinte), membri ai comisiei: Karasov I.I., Schiba N.A., Kobeț V.F., Kleaci V.M., Kozlov G.A., Zdobnîi A.P.

– Să se încredințeze comisiei (tov. Kașceev S.E.) după repartizarea obiectelor să prezinte Actul respectiv Sovnarkomului RSSM.

– Să fie obligată comisia (tov. Kașceev S.E.) să transmită armamentul, obuzele și alt utilaj militar comandantului militar pe teritoriul sovietic;

– Bunurile materiale, pentru RSS Ucraineană, să fie transmise Sovnarkomului RSS Ucrainene în orașul Odesa;

– Să fie obligat tov. Popovici să desemneze pentru fiecare barjă câte un om (înarmat – n.a.) pentru paza și însoțirea barjelor în portul Reni.

Președinte al Sovietului Comisarilor Norodnici al RSSM – T. Constantinov

Șef al Direcției Organizatorice a Sovnarkomului RSSM – L. Diacenko

Bibliografie

[3] Document depistat, tradus din limba rusă şi publicat de Alexandru Moraru, Chişinău.

[4] A.N.R.M., F. 2848, inv. 11, d. 36, f. 7.

[5] A.N.R.M., F. 2848, inv. 11, d. 38, f. 22.

Alexandru Moraru

istoric-arhivist, publicist