Confiscarea proprietăţii de stat a României de către autorităţile URSS (1945) și comportamentul ocupanților sovietici (I)

Subiectul este mult prea vast și complex, pentru a putea fi tratat într-un spaţiu restrâns, astfel încât mă voi rezuma la câteva aspecte. Majoritatea fondurilor arhivistice aflate în arhivele din Republica Moldova, care cuprind perioadele 1918-1940 și 1941-1944, nu sunt altceva decât dosare românești de arhivă confiscate de autoritățile sovietice de ocupație și luate în evidență arhivistică de către funcționarii arhivelor din RSS Moldovenească, o făcătură sovietică pe teritoriul fostei Basarabii.

Mai mult decât atât, tot aici sunt depozitate și documentele, din aceeași perioadă, cu referire la nordul Bucovinei. Numărul acestor fonduri și dosare este considerabil, deși, la prima vedere, documente de arhivă pentru această perioadă ar trebui să fie mult mai puține. Trebuie menționat că un număr mare de documente românești de arhivă au fost distruse de funcționarii sovietici deoarece, în primii cinci ani postbelici, sovieticii nu aveau hârtie de scris, motiv pentru care un număr foarte mare de documente sovietice a fost scris pe reversul vechilor documente românești de arhivă.

În ansamblu, materialele se referă la diferite aspecte ale vieţii publice şi militare. Printre acestea:

– lupta autorităţilor împotriva ideologiei comuniste şi a pornografiei, răspândită cu atâta zel prin oraşele şi târgurile Basarabiei şi Transnistriei; deciziile privind copiii, pentru ca aceştia să fie curaţi, hrăniţi, sănătoşi şi toţi ca unul să frecventeze şcoala;

– lupta împotriva şarlatanilor, a criminalităţii şi a tâlhăriilor; grija faţă de pământ şi plantaţii; deosebita atenţie şi rolul important al Bisericii ortodoxe în educaţia spirituală a societăţii româneşti;

– combaterea sectelor religioase;

– necesitatea trecerii industriei şi comerţului din mâinile evreilor în cele ale românilor etc.

Respectivele documente constituie o comoară informațională pentru cercetători, istorici, juriști, politologi și în general pentru toți cei interesați de istoria națională. Nu voi enumera toate fondurile arhivistice, rezumându-mă la doar câteva, axate pe subiectul abordat:

1. Cabinetul de administrare a Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (numai inventarul 1 are 1434 de dosare etc.);

2. Corpul II al Armatei Române (1941-1943):

– Curtea Marțială a Comandamentului Basarabiei (1919-1943);

– Divizia a IX-a Infanterie a Armatei Române (1940-1943);

– Grupele poliției 57 și 74 ale Corpului 4 al Armatei Române;

– Tribunalul Militar al Corpului III al Armatei Române;

– Curtea Marțială a Corpului III Armată;

– Inspectoratul Regional de Poliție a Basarabiei (1918-1944);

– Secția financiară a județului Lăpușna (1919-1944);

– Statul Major al Armatei Române (1941-1943);

– Administrația Ținutului Nistrean;

– Prefectura județului Lăpușna;

– Prefectura tuturor județelor;

– Situaţia agricolă a județului Lăpușna (şi a celorlalte județe);

– Comisariatul de Poliție a tuturor județelor și orașelor;

– Inspectoratul Ținutului Basarabiei al Jandarmeriei.

Am amintit despre fondurile arhivistice depozitate la Arhiva Națională a Republicii Moldova, deși documente care cuprind perioada nominalizată au mai intrat și în posesia arhivei Ministerului de Interne, arhiva Serviciului de Informații și Securitate și AOSPRM. Tot acest depozit informațional prezintă un interes deosebit pentru cercetători și oameni de știință, pentru studiu. Un material mai amplu semnat de autorul acestor rânduri despre comportamentul ocupanţilor sovietici a fost preluat şi de cunoscutul scriitor Paul Goma în una din cele mai importante lucrări ale sale, „Săptămâna Roşie” [1]. Documentul a fost descoperit în dosarele Arhivei Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova (fosta Arhivă a CC al PCM) şi calificat „Strict Secret”.

Este vorba despre o informaţie secretă despre „încălcări penale înregistrate, ce ne lasă să credem că au existat şi crime şi tâlhării (neînregistrate – n.a.), săvârşite de militarii sovietici în oraşul Chişinău în perioada 1 septembrie – 20 decembrie 1945”, informaţia este semnată de şeful secţiei orăşeneşti a miliţiei, locotenent-colonelul de miliţie Lebedev în ziua de 22 decembrie 1945. Documentul este însoţit de o anexă, în care se menţionează că în oraşul Chişinău sunt opt orăşele militare, preponderent în sectorul Buiucani, dar şi în străzile Şmidt nr. 130, Podolsk nr. 32, Benderskaia nr. 41 (denumirile străzilor sunt scrise conform documentului – n.a.), Kievskaia nr. 13, în total 131 de spaţii, inclusiv Comisariatul militar republican, Tribunalul militar, Procuratura militară etc. Documentul are cinci file, este scris în limba rusă şi este o componentă a dosarului numărul 432, inventarul 4 din Fondul arhivistic nr. 51, Comitetul Central al PCM (redăm textul tradus din limba rusă).

STRICT SECRET [2]

„În oraşul Chişinău şi suburbii în ultimul timp militarii din unităţile militare dislocate pe teritoriul oraşului Chişinău şi în suburbii au săvârşit un şir întreg de crime şi încălcări grave, și anume: beţii sistematice, huliganism, jafuri, tâlhării, împuşcături fără scop cu consecinţe mortale, conducerea automobilelor fără numere de înmatriculare, fără permis de conducere, în consecință au avut loc accidente rutiere cu final mortal. În ultimul timp, adică din septembrie până la 20 decembrie 1945, au fost înregistrate următoarele fapte penale:

– Crime (omucideri) – 11

– Jafuri – 14

– Dezbrăcări ale celor beţi – 12

– Smulgeri de obiecte – 10

– Furt calificat – 127

– Furt de buzunare – 7

– Acte de huliganism – 22

E necesar de menţionat că cele mai frecvente încălcări penale sunt următoarele:

– 17 septembrie 1945. Sergentul comenduirii din oraşul Chişinău, Iacovenko Arcadi Ivanovici, împreună cu un grup de soldaţi sovietici, au furat în suburbia oraşului Chişinău, la răscrucea Sculeanca, mai multe obiecte de la cetăţeanca Tiakova. Obiectele furate a fost confiscate şi întoarse stăpânei. Tâlharii au fost traşi la răspundere penală, dosarul lor a fost trimis la procurorul garnizoanei Chişinău.

– 18 septembrie 1945. Pentru furt a mai multe obiecte dintr-o căruţă a fost reţinut sergentul secţiei comenduirii, Studenov Alexei Semionovici, din Brigada 40 a Regimentului de artilerie, şi transmis superiorilor săi pentru a lua măsurile cuvenite. Aceştia n-au luat nicio măsură şi în aceeaşi zi lucrătorii secţiei 3 miliţie l-au reţinut repetat pe sergentul Studenov, pentru furt al obiectelor din căruţa cetăţeanului Granguţoi (poate fi Crăncuţă? – în multe documente sovietice sunt schimonosite numele persoanelor şi numele localităţilor româneşti din Basarabia – Al. M), şi pe Grigorenko. Materialele au fost transmise procurorului garnizoanei Chişinău.

– 28 septembrie 1945. Un grup de militari sovietici alcătuit din trei persoane, un sergent şi doi soldaţi, la ora 23, pe strada Leovskaia, l-au dezbrăcat pe cursantul şcolii juridice Tkacenko. Acelaşi grup, în drum spre unitatea lui militară pe strada Meşceanskaia, cu forţa armelor, l-a jefuit pe locuitorul oraşului Chişinău, Lungu, deposedându-l de sacou și de 50 de ruble.

– 29 septembrie 1945. Un grup de militari sovietici din Regimentul tancuri, cu forţa armelor, l-a prădat pe cetăţeanul Crăciun, pe strada Sireiskaia, luându-i acestuia 3.600 de ruble.

– 30 septembrie 1945. Militarul Regimentului 372 Armată, sergentul Neceaev, fiind beat, în oraşul Chişinău, a încercat să omoare un miliţian de gardă şi a tras în el de cinci ori. Făptaşul a fost reţinut şi transmis comandantului militar. 

– 2 octombrie 1945. La ora 13, pe strada Petropavlovskaia din oraşul Chişinău, doi militari, Alexeev Leonti şi Gubiţin S., în stare de ebrietate, au bătut şi batjocorit oameni care treceau pe strada nominalizată. Au fost reţinuţi, dar au opus rezistenţă fizică şi l-au bătut pe şeful secţiei 4 miliţie, maiorul de miliţie tov. Lebedev. Făptaşii au fost transmişi comandamentului unităţii.

– 14 octombrie 1945. La ora 22, în oraşul Chişinău, pe strada Chilia, în casa nr. 17, militarul sovietic, locotenent al unităţii militare nr. 514 Turevski V.A., printr-un act de huliganism, l-a omorât pe locuitorul din Chişinău, Neverov N.A. Criminalul a fost arestat şi transmis procuraturii militare a garnizoanei din Chişinău.

– 21 octombrie 1945. Militarii sovietici Pavel Nikitovici şi Kasenkov Nicolai Ivanovici din Regimentul 60 Polenkov au încercat să fure safeul cu banii trustului apă-canal din Chişinău, dar au fost surprinşi asupra faptei, reţinuţi şi transmişi comandamentului unităţii.

– În noaptea de 31 octombrie 1945, doi militari sovietici din unitatea dislocată la marginea Buiucanilor (Chișinău) au săvârşit o crimă, omorându-l pe locuitorul Nazarbikian, după care au dispărut pe teritoriul orăşelului militar.

– 4 noiembrie 1945. În restaurantul de vară, doi locotenenţi sovietici l-au întâlnit pe locuitorul oraşului, mecanic la fabrica de spirt (alcool), şi au început să-l bată, după care unul din locotenenţi a tras două focuri de pistol, rănindu-l mortal pe locuitor, după care au dispărut în orăşelul militar.

– 5 noiembrie 1945. În oraşul Chişinău, în sectorul Poşta Veche, casa numărul 1, ofiţerii: locotenent inferior Alexeev Vasili Artemovici şi locotenent Sokolov Anton Vasilievici au prădat apartamentul cetăţenei Polejaeva. Aceştia împreună cu doi sergenţi au furat obiecte în valoare de 10.000 ruble. Sokolov şi Alexeev au fost reţinuţi şi transmişi procurorului militar al garnizoanei Chişinău.

– 8 noiembrie 1945. La ora 1.30 noaptea, locotenentul Garin V.N. şi Ivanov A.I., ambii din divizia 47 puşcaşi, şi militarul Podiminosim A.M., fiind în stare de ebrietate, au intrat în clădirea Comisariatului Norodnic Forestier (Narkomles), unde avea loc o petrecere a angajaților, s-au dedat la tot felul de acte huliganice, înjosind cu tot felul de cuvinte licențioase persoanele responsabile prezente acolo. Făptaşii au fost reţinuţi şi transmişi comandamentului militar.”

Bibliografie

[1] Paul Goma, Săptămâna Roşie, Editura Vicovia, 2009.

[2] Document depistat, tradus din limba rusă şi publicat de Alexandru Moraru, Chişinău.

Alexandru Moraru

istoric-arhivist, publicist