„Să-l (re)citim pe Eminescu atent, fără patetism, fără idolatrizări”

428
2

La întrebările „Gazetei de Chișinău” răspunde Lucia Țurcanu, critic literar, doctor în filologie, cercetător științific la Memorialul Ipotești

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Spune-mi, te rog, dragă Lucia Țurcanu, cum ți-l imaginezi pe Eminescu copil? Mergea la săniuș, cu uratul, cu capra?

Nu am într-atât de multă imaginație încât să creez o poveste despre copilul Eminescu. Imaginea lui Eminescu e mai curând o proiecție livrescă ce rezultă din memoriile contemporanilor sau din biografiile care s-au scris (cele mai multe, e drept, cu tentă romanțioasă). Tocmai de aceea voi răspunde la această întrebare citându-l pe Teodor V. Ștefanelli, coleg cu viitorul poet la Cernăuți.

În Amintiri despre Eminescu, acesta face portretul unui copil care nu ezita să se implice în activitățile specifice vârstei, făcându-ne să presupunem că nici jocurile sau tradițiile de iarnă nu-i erau străine: „Îmi aduc aminte că într-o vreme se iscase mare ceartă între studenți și între ucenicii și calfele meseriașilor din oraș, fiindcă fiecare partid voia să ocupe exclusiv pentru sine terenul de joc. Au urmat și bătălii serioase, în care însă studenții rămaseră învingători, căci erau mai mulți la număr și poliția era de partea lor. Noi doi, adică eu și Eminescu, fiind prea mici, nu luam parte activă la aceste lupte, dar nici pasivi nu eram, pentru că la locuința mea se afla sub steașină un depozit de bețe și nuiele, pregătite anume pentru acest scop. Când lupta era signalizată, eu și Eminescu scoteam armele și, trecând cu dânsele numai drumul, eram pe toloacă și le împrăștiam între studenți ca să învingă. Odată însă, în învălmășală, ne rătăcirăm între „dușmani” și numai o fugă sănătoasă ne-a scăpat de bătaia zdravănă ce ne amenința”.

Ce informații noi despe Eminescu ai aflat lucrând în calitate de cercetător științific la Memorialul Ipotești?

Informații noi am aflat mai mult legate de contemporanii lui Eminescu, datorită prezentărilor de documente din fondurile Memorialului Ipotești, prezentări pe care Ala Sainenco, managerul instituției, le face săptămânal în presa locală. Pe de altă parte, lucrând eu însămi la expoziția Poeți contemporani cu Eminescu, vernisată pe 21 martie 2021, de Ziua Mondială a Poeziei (și devenită itinerantă între timp), am cunoscut mai bine contextul în care și-a scris opera Eminescu, am răsfoit revistele literare ale vremii și astfel am putut să-mi fac o imagine mai clară despre procesul literar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Una dintre direcțiile activității mele de cercetare constă în studiul edițiilor Eminescu în Basarabia după 1944. Astfel, urmărind recenziile la cele două volume prin care Eminescu este readus la Chișinău, după un deceniu de interzicere – Poezii (editori: A. Borșci și R. Portnoi, 1954) și Proză (editor: R. Portnoi, 1956), am putut să-mi dau seama când a început, în partea stângă a Prutului, mitizarea poetului, care au fost instrumentele, dar și finalitățile creării mitului (sper să public în curând un studiu mai amplu despre aceasta).

Ce studii, articole despre Eminescu s-au scris în cadrul Memorialului?

În cadrul programului editorial al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, în seria Colecția Ipotești, au apărut volume cu texte eminesciene în limba română, dar și traduceri. Au fost publicate mai multe studii referitoare la istoria eminescologiei: întâi, două culegeri cu materialele Colocviului de exegeză literară, organizat în fiecare an la Ipotești, începând cu 2017: In memoriam Dumitru Irimia și In memoriam Petru Creția; apoi grupaje cu materialele Colocviului despre Ion Negoițescu, Laurențiu Ulici, Perpessicius, în Revista semestrială de studii românești GLOSE (pe care Memorialul o editează din 2019). Tot în revista GLOSE, au publicat studii de istorie a eminescologiei și de exegeză eminesciană participanții la Școala de vară pentru tineri cercetători (pe care o organizăm în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj).

Cum să păstrăm mai bine memoria lui Eminescu?

Să-l (re)citim atent, fără patetism, fără idolatrizări, detașându-ne de mitul care s-a edificat de-a lungul anilor, renunțând la clișeele interpretative.

Ce se va întâmpla la Memorialul Ipotești anul acesta?

Zilele Eminescu, ediția din ianuarie și cea din iunie; decernarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, pe 15 ianuarie, și a Premiului pentru traducerea și promovarea operei eminesciene, pe 15 iunie; Ziua Mondială a Poeziei; Săptămâna Națională a Bibliotecilor; Școala de vară pentru tineri cercetători; Colocviul de exegeză literară, ediția a VI-a; rezidențe cu scriitori; stagii pentru cercetarea și pentru traducerea operei eminesciene; ateliere de traducere FILIT; Tabăra de exegeză literară CreativLit; Seminarul Eminescu; tabăra de artă fotografică; tabăra de scriere creativă; Incubatorul de lectură; Ziua Patrimoniului; întâlnirile lunare Poeți în dialog; expoziții temporare și itinerante etc.

Mulțumesc și mult succes!


___________________________________

Urmăriți-ne pe:           


În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

2 COMENTARII

  1. : revista floare albastra = blue: premiul eminesu 2022 teofil lianu dumbraveanu( da punem in tipar poetii iconari) si cornel dumbraveanu fiu* dirijor al orchestrei din Bruxelles _ festival enesco in romania liberal !* :

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here