Ce ne așteaptă în 2022. Inflație mare, creștere economică mică

Dacă în anul încheiat de curând în Republica Moldova a fost atestată o inflație de aproape 14% dar se așteaptă și o creștere economică pe potrivă, în 2022 inflația ar putea rămâne încă destul de înaltă, nu însă și creșterea economică.

Zilele trecute, Banca Mondială a publicat prognozele privind evoluția economiilor lumii în noul an, venind cu o revizuire a cifrelor pronosticate, inclusiv pentru Republica Moldova. Astfel, Banca Mondială prognozează o creștere economică de 3,9% a Produsului Intern Brut al Republicii Moldova, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimează Guvernul și Fondul Monetar Internațional.

Și asta după ce în primele nouă luni ale anului curent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a fost înregistrată o creștere economică de 10,3 la sută, iar pentru întregul an aceasta ar putea ajunge și la 13-14 la sută, similară cu rata anuală a inflației.

Factorii de creștere economică din anul trecut nu sunt valabili și în anul curent

Anticipațiile pesimiste ale Băncii Mondiale privind economia moldovenească au fost prevăzute și de experți, care au constatat anterior că factorii care au contribuit la creșterea din 2021 nu vor mai fi valabili și în 2022. Și asta deoarece, în primul rând, creșterea de anul trecut a fost, mai degrabă, o recuperare după recesiunea din 2020, an sufocat de blocajele provocate de Pandemia de COVID-19. Așa cum anul trecut nu s-a mai recurs la astfel de blocaje, economiile lumii, dar și economia moldovenească și-au revenit într-un ritm rapid. Totodată, am avut și un an agricol reușit, fapt ce a stimulat și mai mult creșterea economică.

Totuși, așa cum creșterea economică rapidă provoacă, de regulă, și o inflație pe măsură, am avut și scumpirea majorității produselor.

Inflație de 14% în 2021

Astfel, din decembrie 2020 până în decembrie 2021, în special din cauza scumpirii alimentelor și a resurselor energetice, potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile au crescut în medie cu 14%.

Este de menționat că, în cazul produselor alimentare, cele mai mari scumpiri le-au înregistrat alimentele care se produc tradițional și în Republica Moldova. Spre exemplu, cartofii s-au scumpit cu 51,6%, varza cu 62,4%, ceapa cu 50,1%, iar uleiul vegetal cu 33,5%.

În cazul mărfurilor nealimentare, scumpirile s-au referit în special la combustibili și carburanți. Cărbunele de pământ este mai scump cu 46,1% față de acum un an, gazul ambalat în butelii – cu 44,9%, motorina – cu 29,8%, benzina – cu 28,8% iar lemnele pentru foc – cu 21,1%.

Și serviciile prestate populaţiei s-au scumpit, cel mai mult din cauza creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative. Gazul din rețea a fost, în medie, mai scump cu 81,7%, încălzirea centralizată – cu 24,6%, iar apa caldă – cu 11,4%.

Și nu se oprește aici

Banca Națională a Moldovei preciza încă în raportul asupra inflației din luna noiembrie că această tendință se va menține în următoarea jumătate de an.

„Riscurile și incertitudinile vor persista și în perioada următoare. Acestea sunt legate de majorarea prețurilor internaționale la resursele energetice și alimentare, diminuarea activității de producere, iar la nivel local de o serie de factori, cum ar fi condițiile climaterice, evoluția situației pandemice și magnitudinea ajustării tarifelor finale”, se spune în Raportul BNM.

Potrivit acestuia, rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului viitor, ulterior diminuându-se accelerat spre finele trimestrului trei. În mare parte, evoluția inflației va fi susținută și de un impuls fiscal pozitiv în anul curent, de revigorarea cererii externe și recuperarea economică. Astfel, la sfârșitul lui iunie BNM așteaptă o inflație de 15,1%, iar la sfârșitul anului – de circa 13%. Abia în trimestrul trei din 2023, rata anuală a inflației ar trebui să coboare până la 4,15%.

Și la nivel global alimentele vor continua să se scumpească

Și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație (FAO) anticipează o creștere în continuare a prețurilor la alimente. În cel mai proaspăt raport al său, deși FAO constată o ieftinire în cazul majorității alimentelor în luna decembrie la nivel global, nu are prognoze la fel de optimiste și pentru anul viitor.

„Dacă, în mod normal, ar fi de așteptat ca prețurile ridicate să facă loc unei producții mai mari, a ofertei mai mari și a reducerii prețurilor, costul ridicat al inputurilor, pandemia globală în curs și condițiile climatice din ce în ce mai incerte lasă puțin loc pentru optimism cu privire la revenirea la condiții de piață mai stabile chiar și în 2022”, a menționat Abdolreza Abbassian, economist senior în cadrul FAO.

Criza energetică, departe de a se fi încheiat

Este de remarcat, însă, că raportul din noiembrie a BNM nu a anticipat o majorare a prețurilor atât de rapidă. Spre exemplu, aceasta anticipa la finele anului curent o inflație de doar 9,7%. Explozia prețurilor la gaze din noiembrie-decembrie, majorarea tarifelor pentru consumatorii finali și scumpirile în lanț, care urmează, atât în cazul electricității, cât și al majorității produselor, ar putea majora prognoza cu câteva puncte procentuale.

Anunțarea de către Premier Energy, cel mai mare distribuitor de energie electrică, a intenției de a cere dublarea prețului electricității vândute consumatorilor este o confirmare a acestor așteptări. În plus, nu este exclus că și Moldovagaz va cere o nouă majorare a tarifelor dacă prețul gazelor la bursele internaționale va continua să crească.

Și acest scenariu nu este exclus. Deși acum se atestă o oarecare diminuare a prețului pe fundalul unor importuri masive în Europa a gazelor de șist din SUA, acest fapt nu ar fi de natură să stăvilească prea mult scumpirea gazelor pe burse.

Agenția de știri Bloomberg scria acum câteva zile că situația de pe piața gazelor nu este nici pe departe de a se fi încheiat. „Asistăm de câteva luni la o înrăutățire abruptă a situației pe piața gazelor naturale, însă condițiile preliminare pentru aceasta s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Europa se află în mijlocul unei tranziții energetice, închide centrale electrice pe cărbune și crește dependența de sursele regenerabile. Deși energia eoliană și solară sunt mai curate, aceste surse sunt volatile, ducând la o scădere bruscă a producției de energie electrică în Europa anul trecut”, scrie Bloomberg.

Altfel spus, Uniunea Europeană, în eforturile sale de a-și asigura resurse energetice din surse cât mai puțin poluante, a neglijat faptul că acestea depind într-o mare măsură de capriciile vremii și nu sunt deloc stabile. Drept urmare, s-a ajuns la un deficit de energie în această iarnă și explozia cererii la gaze și, implicit, a prețului pe burse. Acum UE încearcă să dreagă busuiocul, existând intenția de a include în sursele verzi (nepoluante) de energie a gazului și a energiei nucleare. Acesta este însă un proces destul de îndelungat și nu se va încheia până la finele sezonului rece din acest an. Atunci, probabil, va fi depășită și această criză energetică prelungită, care cutremură Republica Moldova.

Până se va redresa situația, autoritățile de la Chișinău urmează însă să întreprindă măsuri pentru a nu admite sărăcirea populației, acordând subvenții și compensații. Despre o dezvoltare economică sustenabilă în aceste condiții, este dificil să vorbim.