Festina lente, Maia! Prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul va avea săptămâna viitoare negociator-șef în problema trasnistreană

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, să se revină la masa de negocieri în formatul 5+2. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a solicitat autorităților de la Chișinău să adopte o abordare constructivă și să răspundă pozitiv inițiativei Tiraspolului, care a propus de curând reluarea negocierilor în formatul 5+2.

Toate aceste demersuri au fost efectuate în perioada în care autoritățile de la Chișinău nu au desemnat un negociator-șef după demisia lui Vladislav Kulminski.

Pe 12 ianuarie, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat în cadrul unei conferințe de presă că există o candidatură pentru funcția de negociator-șef, dar nu a putut pe moment, să îi facă public numele solicitând un răgaz până săptămâna viitoare.

Circumstanțele demisiei lui Vladislav Kulminski

Diplomatul Mihai Gribincea a scris pe pagina sa de Facebook despre faptul că Kremlinul a început să manifeste subit o grabă în avansarea discuțiilor pe problematica transnistreană încă de la începutul lunii octombrie 2021 în timpul așa-numitei „crize a gazului”.

Deși oficialii moldoveni au negat public faptul că Rusia ar fi condiționat semnarea noului contract de achiziție a gazului rusesc de chestiuni politice, potrivit ambasadorului, surse sigure i-au dezvăluit că în timpul rundei de negocieri din 7 octombrie 2021, șeful adjunct al Administrației Președinției Federației Ruse, Dmitri Kozak, ar fi prezentat delegației moldovenești un nou concept/ viziune de reglementare a conflictului transnistrean:

– reglementarea conflictului în termen de trei luni, pretinsei „rmn” oferindu-i-se un „statut special”;

– Republica Moldova să semneze cu Rusia un acord prin care ar oferi trupelor ruse dislocate în Transnistria statutul de „trupe garant” al statutului special agreat;

– Republica Moldova să permită funcționarea aeroportului militar de la Tiraspol;

– Republica Moldova să accepte participarea Rusiei în formatul UE-Moldova pentru a discuta modul în care implementarea DSFTA afectează relațiile RM-Rusia.

Un nou plan Kozak

După spusele lui Mihai Gribincea, oficialii moldoveni au luat notă de „conceptul” rusesc – un nou Memorandum Kozak –, dar nu s-au angajat în discuții, subliniind că obiectul discuțiilor lor la Moscova era semnarea noului contract privind achiziția gazelor naturale, și nu dosarul transnistrean.

Mai mult, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a fost exclus din delegație la următoarele runde de negocieri.

„Această ignorare a dlui Kulminski a și fost una dintre cauzele care l-au determinat să demisioneze din motive personale”, susține diplomatul.

Despre același episod, surse din mediul diplomatic susțin că Vladislav Kulminski și-a asumat în fața lui Dmitri Kozak responsabilități pentru care nu avea împuterniciri de la Chișinău.

Pe 4 noiembrie 2021, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, și-a anunțat demisia „din motive personale”.

„Stimaţi prieteni, din motive personale, am depus cererea de demisie din funcţia de viceprim-ministru pe Reintegrare. Evenimentele recente din familie cer prezența mea fizică practic non-stop, ceea ce nu-mi mai permite să mă dedic în continuare pe deplin sarcinilor care se cuvin funcţiei deţinute. În acest scurt timp, am muncit și contribuit la asigurarea stabilității pe segmentele de care eram responsabil în timpuri deloc uşoare pentru țara noastră”, se menționa într-o declarație pentru agenția de presă Infotag.

Presiuni pe linia OSCE

Pe lângă presiunile exercitate de Rusia în plan bilateral, Kremlinul exercită presiuni asupra Chișinăului să se așeze la masa de negocieri cu Tiraspolul și pe linia OSCE.

„Profitând de faptul că la sfârșit de an urma să aibă loc ministeriala OSCE de la Stockholm și că Suedia, ca orice țară ce deține președinția OSCE, dorea să înregistreze succese, Moscova a insistat prin intermediul șefului Misiunii OSCE în Moldova și prin reprezentantul Președintelui în Exercițiu al OSCE, Ambasadorul Thomas Mayr-Harting, să forțeze o întrunire în format 5+2 până la Ministeriala amintită”, continuă Gribincea.

Numai că de data această, relevă el, demisia lui Kulminski a jucat în favoarea Chișinăului care, sub pretextul lipsei negociatorului-șef, a solicitat amânarea unei asemenea reuniuni.

„Aceasta a nemulțumit Moscova și OSCE, dar au trebuit să accepte situația. Cele două s-au mulțumit cu o declarație privind reglementarea transnistreană adoptată la ministeriala de la Stockholm, care cheamă la organizarea unei reuniuni în format 5+2 cât mai curând posibil în 2022.”

De ce vrea Moscova soluționarea subită a diferendului transnistrean

În opinia lui Mihai Gribincea, Moscova se grăbește cu reglementarea transnistreană din cel puțin trei cauze:

„1. […] Moscova dorește o rezolvare a diferendului transnistrean în stil rusesc – adică să transnistrizeze întreaga Moldovă, care ar rămâne în sfera ei de influență și cu trupe ruse drept garant al statutului agreat de Moldova cu separatiștii.

2. […] Ce dorește Rusia de fapt, este ca SUA și NATO să recunoască teritoriul fostei URSS drept sfera sa de influență. În contextul negocierilor Rusiei cu SUA și NATO privind garanțiile de securitate solicitate, ce s-au desfășurat la Geneva la 12 ianuarie, evident că problema aflării ilegale a trupelor ruse de ocupație pe teritoriul Moldovei a figurat pe agendă.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-o conversație cu elDiario.es., cu referire la bilateralitatea pe care Kremlinul o urmărește cu Casa Albă pentru a rezolva crizele europene aflate în așteptare, cum ar fi cea a Ucrainei, a declarat: «Nu poate exista o Ialta 2, poate doar, dacă ar fi cazul, un Helsinki 2». Or, un Helsinki 2 , care nu ar ține cont de principiul acordului țării gazdă pentru trupele străine este greu de imaginat.

Strategie sau criză de profesioniști

Să nu uităm că în mare parte revitalizarea Tratatului CFE a eșuat din cauza faptului că Rusia nu și-a retras trupele de ocupație de pe teritoriul Republicii Moldova și nici nu a reușit să forțeze Republica Moldova să legalizeze statutul acestora. Credem deci, că Rusia ar dori un progres real sau mimat pe dosarul transnistrean care ar putea fi invocat ca scuză a menținerii trupelor sale de ocupație pe teritoriul R. Moldova, să poată declara că chestiunea trupelor va fi rezolvată în plan bilateral.

3. Rusia realizează că lipsa de progres în reglementarea transnistreană a început să joace în detrimentul Transnistriei. Situația de conflict din Ucraina, intențiile Guvernului actual de a conecta Republica Moldova la rețeaua de distribuție a energiei electrice a RO/UE, creșterea numărului cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului care realizează starea de impas în care se află pretinsa rmn vor conduce în timp de câțiva ani la colapsul republicii separatiste”.

Expertul în diferendul transnistrean, Ion Leahu, a declarat recent în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că șefa statului nu ar trebui să se grăbească să dea curs invitațiilor liderului separatist de la Tiraspol la relansarea negocierilor.

Solicitat să comenteze reacțiile Chișinăului la invitațiile Tiraspolului și Kremlinului privind reluarea negocierilor, comentatorul politic Ion Tăbârță a declarat că lipsa unui negociator-șef din partea Tiraspolului reprezintă mai curând o criză de profesioniști decât o strategie.

„Chișinăul trebuie mai întâi să decidă ce vrea. Kulminski a spus că vrea negocieri pentru statutul regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova, care nu sunt oportune în actualul context geopolitic. În același timp, autoritățile moldovenești au nevoie de un negociator profesionist pentru a soluționa problemele curente ale oamenilor din zona de securitate”, a remarcat el.