Tulburările care s-au declanșat în Kazahstan la 2 ianuarie, provocate de scumpirea gazului lichefiat și care au degenerat într-o revoltă, soldată cu victime, incendieri ale clădirilor statului și atacuri armate, continuă. Potrivit Ministerului kazah al Afacerilor Interne, până vineri dimineață fuseseră lichidați 26 de „criminali înarmaţi”, se înregistraseră sute de răniți şi circa 3000 de arestări. De asemenea, au fost ucişi 18 poliţişti şi membri ai gărzii naţionale kazahe.
Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.
SUSȚINEMoscova a desfășurat de urgență, la solicitarea guvernului kazah, o operațiune „de pacificare” în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), organism din care fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
Aceste forțe numără aproximativ 2.500 de militari, care, „dacă va fi necesar, pot fi suplimentate”, a declarat secretarul general OTSC, scrie RIA Novosti.
Preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat azi că ordinea constituţională a fost „restabilită în linii mari” în țara sa.
„Autorităţile locale au situaţia sub control. Însă teroriştii continuă să folosească arme şi să distrugă proprietatea cetăţenilor. De aceea, operaţiunile contrateroriste trebuie continuate până la lichidarea totală a militanţilor”, a spus el, citat de Reuters și AFP.
Evenimentele în desfășurare din Kazahstan au provocat reacții diverse în marile capitale ale lumii. Astfel, Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului a lansat joi un apel către părţile în conflict „să se abţină de la orice violenţă” şi a cerut o „rezolvare paşnică”, relatează AFP.
„Oamenii au dreptul să manifesteze paşnic şi să se exprime liber. Mai mult, protestatarii, indiferent de furia sau nemulţumirea lor, nu trebuie să recurgă la violenţă”, a declarat Michelle Bachelet, cerând eliberarea persoanelor „reţinute doar pentru faptul că şi-au exercitat dreptul de a manifesta paşnic”.
Bachelet a insistat asupra faptului că forţele de securitate străine care ar putea fi chemate să intervină în Kazahstan la cererea autorităţilor pentru „menţinerea şi restabilirea ordinii publice” trebuie de asemenea să respecte dreptul internaţional.
Totodată, Michelle Bachelet a cerut ca autorităţile să restabilească internetul, subliniind rolul esenţial al acestuia pentru serviciile sanitare de urgenţă în timpul pandemiei de COVID-19.
Pe de altă parte, Statele Unite au avertizat joi trupele ruse, desfăşurate în Kazahstan pentru a sprijini puterea care se confruntă cu revolte, împotriva oricărei încălcări a drepturilor omului sau a oricărei încercări de „preluare a controlului” asupra instituţiilor ţării, informează AFP.
În cursul zilei de joi, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a cerut omologului său kazah, Mukhtar Tleuberdi, o soluţionare paşnică a crizei.
Într-o convorbire telefonică, „secretarul de stat a reiterat sprijinul deplin al Statelor Unite pentru instituţiile constituţionale şi mass-media libere şi a susţinut o soluţie paşnică, care să respecte drepturile la criză”, informează Agerpres.
Totodată, Uniunea Europeană se arată „foarte îngrijorată” de evoluţia situaţiei din Kazahstan, iar trimiterea unui ajutor militar extern aminteşte de „situaţii care trebuie evitate”, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
„Drepturile şi securitatea civililor trebuie garantate”, a avertizat Josep Borrell, care s-a întâlnit la Paris cu şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves le Drian.
„UE este pregătită să acorde sprijinul său pentru depăşirea acestei crize”, a asigurat şeful diplomaţiei europene, transmite Agerpres.
Andrei Gurkov, comentator al Deutsche Welle, apreciază situația dintr-o altă perspectivă.
„Oricare ar fi evoluțiile ulterioare ale evenimentelor din Kazahstan, acestea au diminuat pericolul declanșării unei operațiuni militare de proporții pe teritoriul Ucrainei.
Kremlinul este acum silit să țină cont de riscurile situației interne din Rusia. Fragilitatea acesteia ar trebui, inevitabil, să tempereze poftele celor care visează să îngenuncheze Ucraina și să dea astfel o lecție Occidentului”, a punctat analistul de la Deutsche Welle.
În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.
SUSȚINE
