Topuri/Cultură

Debut în compoziție – Daniela Corcodel

Daniela Corcodel este profesoară de canto și pian, fiind și una dintre cele mai talentate tinere compozitoare din R. Moldova. A studiat la specialitățile „Compoziție Muzică Academică” și „Compoziție muzică ușoară”, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Compune muzică pentru filme și spectacole.

Daniela Corcodel (tânăra și-a ales și un pseudonim artistic – Daniella Kor) a participat recent la două concursuri internaționale, cu muzică scrisă pentru filme turnate la studiouri internaționale.

A absolvit de curând masteratul cu muzică pentru un eventual balet. La examen a prezentat și muzica pentru un film al unui studio cinematografic din Berlin. Președintele Comisiei de examinare, Gheorghe Mustea, a remarcat că dacă nu ar ști cine este autorul, ar crede că muzica e compusă de cineva din celebrii compozitori de muzică de film.

„La început de cale, fiecărui compozitor îi este greu să-și facă un nume, de aceea este necesar să participe la diferite proiecte, concursuri, master-classuri, pentru a face cunoștință cu persoane din domeniu. De asemenea, e important să nu uite să compună muzică pentru public”, subliniază Daniela Corcodel.

Cea mai bună carte de poezie a anului – „Mitrofan plângăciosul” de Nicolae Popa

Apărută la Editura „Tracus Arte” din București, în 2021, cartea de poezie „Mitrofan plângăciosul” e gustată de cititori din diferite generații, de pe ambele maluri ale Prutului. În revistele literare au apărut cronici entuziaste la noul volum de poeme al lui Nicolae Popa.

„La întrepătrunderea dintre forța epifanică a cotidianului și anumite elemente de basm, ia naștere un fel de realism magic fabulos, în care întâmplările, personajele își desfășoară existența într-un real ecranat de miraculos, iar obiectele sunt recreate, reconfigurate conform unei rețete fantasmatice. Mitrofan izbucnește într-un plâns melancolic, de data aceasta, iscat în urma unei realități care, fiind mult prea inconsistentă din punct de vedere al stabilității oferite de către concret, e pe cale să se destrame”, scrie Savu Popa, poet, critic literar, doctor în Litere, de la Sibiu.

Iar criticul literar Mircea V. Ciobanu publică în revista „Viața românească” o amplă recenzie în care observă că Nicolae Popa este „un poet al arhetipurilor” și că în unele poeme din „Mitrofan plângăciosul” se developează „o dimensiune cosmică și o palpabilă sensibilitate cosmică”, lacrimile având un rol cathartic.

Regizorul Anului – Slava Sambriș

Slava Sambriș a montat un număr record de spectacole în anul 2021. Premiere ale unor piese regizate de el au avut loc la Teatrele „Luceafărul”, „A.P. Cehov”, „Alexei Mateevici”. Cu totul remarcabil e faptul că anume acestea constituie unele dintre cele mai valoroase spectacole realizate la Chișinău în stagiunea curentă. Toate spectacolele lui Slava Sambriș au fost nominalizate la Gala UNITEM 2021 și chiar au devenit câștigătoare.

Astfel, „Tata” de D. Matcovschi (Teatrul „Luceafărul”) și „Мещане” de M. Gorki (Teatrul „A. P. Cehov”) au fost desemnate drept cele mai bune spectacole ale anului. Juriul i-a acordat lui Slava Sambriș Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul „Tata” de D. Matcovschi.

Într-un interviu publicat în „Gazeta de Chișinău”, Slava Sambriș afirmă: „Tata” e un spectacol despre victimele unui regim totalitar, despre oameni traumatizați de război și de un regim care a spălat creierul uman, dar nu și rădăcinile. A accepta trecutul nu înseamnă a-l schimba sau a uita de el. Mai degrabă, este vorba despre conștientizarea dezastrelor provocate de anumite ideologii și despre faptul că din fiecare epocă prin care a trecut omenirea, noi, cei de astăzi, trebuie să învățăm anumite lecții, care ne vor ajuta să trăim liber în prezent”.

Cel mai bun roman al anului – „Margareta noastră” de Dumitru Crudu

Romanul „Margareta noastră”, precum afirmă Dumitru Crudu, a fost conceput ca o povestire despre un mare prieten de-al său – Eugen Cioclea, iar mai apoi au apărut și alte destine în această scriere și astfel povestirea s-a transformat în roman.  Povestirea a izvorât din niște întâmplări reale, Dumitru Crudu fiind martor al unor scene din viața poetului Eugen Cioclea, scene care s-au derulat cu doar 1-2 săptămâni înainte de moartea acestuia. Evenimentele din acele zile au fost punctul de plecare al romanului „Margareta noastră”.

Este o scriere despre formarea unui intelectual (Nicolae Erușevschi), despre relația dintre un învățăcel și un maestru (Terebnea) pe care discipolul îl admiră foarte mult, învață de la el, dar după aceasta îl detestă, îl urăște și ajunge să-l disprețuiască, amestecându-se sentimentele de ură și de dragoste.

Romanul „Margareta noastră”, apărut la Editura Cartier, elucidează evenimente din perioada destrămării imperiului sovietic și până în zilele noastre.

Cunoscutul scriitor Cosmin Perța remarcă în cronica sa la roman: „Sunt imagini foarte puternice în cartea aceasta, unele violente, altele repulsive, dar toate sunt „îmblânzite” de graduale doze de umor și de o viziune poetică a ansamblului, specifică literaturii ruse din care Dumitru Crudu își trage esența narativă vitală. Și e multă, foarte multă autoironie”.

Romanul „Margareta noastră” a fost citit, analizat de liceeni, elevi, profesori în cadrul Programului Naţional de Lectură din R. Moldova.

Cele mai frumoase concerte ale Filarmonicii Naționale

A trecut mai bine de un an de la incendiul devastator care a mistuit clădirea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău. Deși fără sediu, prestigioasa instituție muzicală își continuă activitatea, fiind găzduită de Palatul Republicii. Am întrebat-o pe dna Svetlana Bivol, director general al Filarmonicii Naționale, care au fost cele mai frumoase concerte prezentate în 2021 de colectivele din cadrul instituției și domnia sa ne-a răspuns: „E dificil să aleg, am avut mai multe concerte de un înalt nivel artistic. Dar voi pune în evidență, totuși, Concertul Latino simfonic de la Butuceni (din august), Concertul Capelei Corale Academice „Doina”, din luna aprilie, prezentat la Sala cu Orgă. A fost spectaculos și Concursul de Canto Academic „Alexei Stârcea”, desfășurat în martie, la Palatul Republicii. Aș menționa, de asemenea, concertul extraordinar „Tinerețea romanței”, prezentat de Orchestra de Muzică Populară „Folclor” pe 9 decembrie, la Palatul Republicii. Evident, aș remarca și concertul „Risipitorul de frumuseți” susținut în septembrie de Tudor Gheorghe și formația „Concertino”.

Amintim că lucrările de construcție a noului sediu al Filarmonicii Naționale încă nu au demarat. „Acum la Parlament s-a format un grup de lucru, la inițiativa lui Vitalie Gavruc. Urmează pregătirea documentației pentru lansarea concursului de proiect”, ne-a comunicat dna Svetlana Bivol.

Cea mai inspirată carte-album de pictură

„AUTOportret-JURnal (1968-2021)” de Mihai Țăruș a apărut la Editura ARC spre finele anului 2021. În această carte-album inedită găsim numeroase autoportrete, imagini și reflecții ale lui Mihai Țăruș despre traiectoria sa artistică, amintiri, mărturisiri despre punctele de cotitură din pictura sa. Volumul are 192 de pagini și cuprinde texte ale pictorului și imagini ale lucrărilor sale. Ediția este îngrijită de pictorița Larisa Astrein. Prefața e semnată de Vladimir Bulat, critic și istoric de artă, specialist în problematica patrimoniului cultural.

„AUTOportret-JURnal” este un album pe care l-am gândit de mai mult timp şi în sfârşit s-a realizat acest proiect.  Sunt autoportrete începând cu primele mele încercări, pe când eram elev la şcoala de pictură şi până în ultimul timp, anul 2021”, mărturisește Mihai Ţăruş.

„Cartea este un cumul introspectiv de idei plastice, formale, vizuale (cu accentul pe reproduceri, desigur), hrănite de lecturi, observații după natură, discuții cu semenii din diverse spații culturale, atât de distincte și marcate/determinate de diverse elemente: naturale, meteorologice, sociale, politice, etnice, ideologice, etice, estetice, morale, senzoriale etc. Desigur, în ultimă instanță, accentul precumpănitor cade pe partea vizuală, ilustrativă, pe reproducerea operei. Căci anume aceasta poate lămuri, fiecăruia în parte, intențiile, izbânzile, zbaterile și performanțele artistului. Nu în ultimul rând, albumul de față se dorește el însuși o amplă operă de artă conceptuală”, menționează alcătuitorii volumului.