Crăciunul, după datina străbună. „Noi ne tragem din viță dobrogeană, din România, de acolo suntem veniți aici, peste Prut”

531
0
Sursa foto: Muzeul de Istorie și Etnografie Slobozia Mare din raionul Cahul

De circa 100 de ani (din 1924) locuitorii satelor Slobozia Mare, Câșlița-Prut și Giurgiulești, raionul Cahul, sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, iar unii gospodari taie porcul de Ignat, 20 decembrie. Oamenii locului nu au altă sărbătoare. În perioada Crăciunului în aceste sate se cântă colinde vechi, de către cete de diferite vârste. Ansamblul ,,Mocănașii”, format din 17 bărbați, interpretează colindul de fată „Zăraș mare”, iar în seara dintre ani se urează. Pe 31 decembrie slobozencele spun „Urătura de sănătate”, care datează din 1938, culeasă de la regretatul sătean Trifan Petru.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Despre acestea am aflat de la primărița satului Slobozia Mare, raionul Cahul, Valentina Carastan, și de la directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie Slobozia Mare din raionul Cahul, Maria Chiciuc.

Valentina Carastan ne-a spus că în familia ei și a părinților, bunicilor săi, Crăciunul s-a sărbătorit totdeauna pe 25 decembrie. Nu-mi imaginez că poate fi în altă zi. La sud, suntem trei sate (Slobozia Mare, Câșlița-Prut, Giurgiulești) care sărbătorim Crăciunul pe stil nou. Nu a fost altfel și nici nu putem concepe să sărbătorim în altă zi. Noi ne tragem din viță dobrogeană, din România, de acolo suntem veniți aici, peste Prut. E o tradiție, pe care o păstrăm cu sfințenie de la părinți și bunei”, ne-a mărturisit primărița.

Își amintește deseori că „era mai frumos pe timpuri. Stăteam pe rând la porțile oamenilor ca să iasă o ceată de colindători și să intre alții. Părinții tăiau porcul de Ignat, pe 20 decembrie, iar noi, copii fiind, ne urcam pe porcul tăiat, cald. Mai mare bucurie nu era în ajun de Crăciun. Acum timpurile s-au mai schimbat, unele tradiții și lucruri s-au mai rărit. Nu se mai taie porcii de Ignat, dar mai sunt gospodari care respectă această tradiție. Mai poți găsi pe 20 decembrie săteni care taie porcul”, spune Valentina Carastan.

Probozeala dirigintelui

Potrivit ei, acum la Slobozia Mare sunt și producători locali care se ocupă de creșterea porcilor. „Ne-am modernizat și noi. Mergem la Piața Belșugului din sat și cumpărăm carne de porc, crescut prin părțile noastre”, ne spune Valentina Carastan.

Noi vrem și insistăm să păstrăm unele tradiții, pentru ca ele să nu dispară. Și când zic noi, am în vedere: primăria, Muzeul de Istorie și Etnografie Slobozia Mare, Casa de Cultură, școlile, grădinițele. Aici se includ și bisericile din aceste trei sate. Avem ansamblul de folclor de bărbați „Mocănașii” – ceată bărbătească, ce sunt incluși în patrimoniul mondial UNESCO. Membrii ansamblului au niște colinde autentice, de la sud, pe care nu le mai auziți în altă parte. Și ei, la rândul lor, au în ansamblu tineri, copii, pe care-i învață aceste cântece, urături, ca să nu fie uitate. Să le cântăm mai departe. Numai așa vom păstra tradițiile”.

Am întrebat-o ce-și amintește despre aceste sărbători și cum erau petrecute pe timpul Uniunii Sovietice.

Eram copilă, dar țin minte că mergeam cu colinda, iar după vacanță, la școală, eram chemați în fața clasei de către diriginte. Erau scoși cei care mergeau cu colindatul. Ieșea toată clasa. Așa era sistemul. Probozeala dirigintelui era blândă. Nu o luam în serios. Și nouă nu ne era frică de probozeala lui, deoarece continuam, în fiecare an, să mergem cu colinda. Știam că nu ni se permite. Nu prea înțelegeam la începuturi, pe urmă înțelesesem. Pentru că așa ne-am născut, nu-mi închipuiam să treacă Crăciunul fără colinde”.

Pe stil vechi, la inimioară nu se așază nicio emoție”

Nu, nu, gata, noi ne apucăm de treabă. Nu mai simțim nevoia. Absolut. Trece obișnuit, deși în Republica Moldova, aproape peste tot, se sărbătorește pe stil vechi. La inimioară nu se așază nimic. Nicio emoție”, mi-a spus Valentina Carastan.

În discuția cu directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie Slobozia Mare din raionul Cahul, Maria Chiciuc, aflăm că sărbătorile de iarnă în Slobozia Mare, raionul Cahul, s-au început cu Andreiu, din seara zilei de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, ,,cap de iarnă”. Obiceiul a izvorât din credință străveche a oamenilor – că usturoiul are proprietatea de a feri casa împotriva duhurilor necurate. În seara de Sf. Andrei gospodinele pregăteau bucate tradiționale – plăcinte, sărmăluțe, cartofi copți, turte, ciuciuleți cu usturoi.

Băștinașii își ung gardurile din grajdurile de vite și alte animale cu usturoi ca să alunge lucrurile rele. Și Maria Chiciuc ne mărturisește că la ei în sat, de când se ține ea minte, sărbătorile de iarnă se sărbătoresc pe stil nou. Cele mai frumoase datini sunt de Crăciun și de Anul Nou.

A doua sărbătoare de iarnă a avut loc duminică, 19 decembrie. La muzeul din sat a avut loc un eveniment dedicat colindelor vechi. Sărbătoarea a fost organizată împreună cu colectivul Casei de cultură, grupul femeilor șezătoarei „Slobozencele”. În această zi, colindele care vestesc nașterea Domnului au fost interpretate de trei grupuri: un grup de copii, al doilea al „Slobozencelor” (femeile șezătorii au toate peste 60 de ani) și ,,Mocănașii” grup format din 17 bărbați. Aceștia din urmă au interpretat un colind de fată, „Zăraș mare”, cules de la bătrânii din sat.

Următoarea sărbătoare la Slobozia Mare va avea loc pe data de 31 decembrie, în seara dintre ani, care e numită în sat „O seară de urături”. În această seară slobozencele spun „Urătura de sănătate”, care datează din 1938, culeasă de la regretatul sătean Trifan Petru.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here