Între un nou început și o nouă dezamăgire

Din punctul de vedere al economiei, anul 2021 a fost marcat, de altfel ca și din celelalte puncte de vedere, de victoria zdrobitoare în alegerile anticipate din vară a formațiunii proprezidențiale Partidul Acțiune și Solidaritate.

Cu un program electoral foarte promițător, partidul afiliat președintei Sandu a obținut o majoritate de 63% în Legislativ, fapt ce îi permite să facă cele mai îndrăznețe reforme, care să schimbe radical realitatea basarabeană.

Revoluție prin curățarea justiției

Chiar în prima ședință a Parlamentului, președinta a anunțat schimbări revoluționare. Iar revoluția presupune, în primul rând, schimbarea structurii sociale, astfel încât cei ce au dominat până acum societatea să nu mai poată reveni vreodată la pârghiile puterii. În cazul nostru, ar fi vorba despre elitele care s-au format în cei 30 de ani de independență a Republicii Moldova din cauza unui sistem de valori cleptocratic, ce a dominat societatea în această perioadă. Logica lui era simplă, cei ce acced la putere pot să se îmbogățească pe seama sărăcirii statului condus de ei și fără a fi penalizați de o justiție, intrată și ea în această horă a dezmățului cleptocratic, care nu poate decât să epuizeze resursele statului fără a crea condiții pentru o dezvoltare economică sănătoasă. Pe acest fundal a venit la guvernare PAS, electoratul oferindu-i mandatul să facă schimbarea, adică să aducă Republica Moldova pe făgașul normalității. Iar pentru aceasta, noua guvernare s-a focusat în primul rând pe reformarea justiției, care să-și îndeplinească misiunea de garant al respectării legii.

După logica guvernării PAS, această însănătoșire a justiției ar avea pe termen mediu și lung un impact puternic și asupra economiei, or dispariția schemelor de corupție și funcționarea corectă a instituțiilor statului ar trebui să creeze un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor, care, într-o competiție arbitrată corectă, să devină mai competitive și mai puternice. Într-o economie de piață, arbitrată corect și fără constrângeri inutile din partea statului, cei mai buni, harnici, inteligenți, ingenioși și perseverenți ajung și cei mai performanți. Însă reformarea justiției este un proces de durată și destul de dificil din cauza împotrivirii profitorilor din regimurile precedente, iar economia are probleme stringente, care trebuie soluționate acum.

Orientare spre afaceri mici și mijlocii, care nu s-a mai produs

La venirea la guvernare, majoritatea parlamentară PAS și guvernul Gavriliță, care și-au început activitatea abia cu patru luni în urmă, la începutul lui august, și-au propus să creeze un model economic favorabil dezvoltării afacerilor mici și mijlocii, astfel încât acestea să ajungă a fi un motor esențial de creștere economică și care, în ultimă instanță, să stăvilească într-o oarecare măsură exodul moldovenilor în căutarea unor venituri mult mai mari decât oferă economia moldovenească. Altfel spus, condițiile pentru deschiderea și derularea afacerilor să fie atât de prielnice, încât veniturile obținute și salariile plătite să-i convingă pe moldoveni că merită să rămână acasă.

Nu se știe însă ce ar fi presupus implementarea acestei idei, rămasă doar la nivel de concept și acela destul de vag.

Criza gazelor și altele au dat planurile peste cap

S-a întâmplat pentru că guvernanții au fost nevoiți, potrivit mai multor declarații ale lor, să soluționeze problemele stringente. Este vorba, în primul rând, despre criza pandemică, care totuși nu este chiar atât de devastatoare ca și anul trecut, când am avut și o scădere economică de 7 la sută. Acum avem chiar o recuperare solidă, care la sfârșitul lui septembrie era de 10,3%, iar către finele anului ar putea ajunge și mai mare, grație unuia dintre cele mai reușite sezoane agricole de la independență încoace.

Cea de-a doua problemă ține de deficitul forței de muncă, inclusiv în ministere, care nu pot să funcționeze la o capacitate optimă și să implementeze, prin urmare, mai repede politicile și reformele propuse.

Cea de-a treia criză, care i-a luat pe guvernanți pe nepregătite, consumându-le timp și energie, a fost cea a gazelor. În urma acesteia a fost încheiat un contract cu Gazprom în condiții mai puțin avantajoase decât cel precedent, prețul de achiziție mărindu-se simțitor, iar tarifele aplicate consumatorilor crescând de 2,6 ori.

Guvernul a fost nevoit să se concentreze pe soluționarea problemelor stringente, căutând totodată bani pentru susținerea financiară a populației afectate de sporirea cheltuielilor pentru gaze și alte resurse energetice.

În plus, Guvernul a efectuat începând cu 1 octombrie și o majorare a pensiilor, cea minimă ajungând la 2000 de lei. Drept că urmează și majorarea vârstei de pensionare, astfel ca în câțiva ani aceasta să fie de 63 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Această modificare reduce într-o oarecare măsură presiunea asupra Fondului de Pensii și a Bugetului de Stat din cauza numărului tot mai mare al pensionarilor în comparație cu numărul tot mai mic al celor ce lucrează și care contribuie la Fondul de Pensii.

Mai pe scurt, Guvernul rezolvă problemele curente și nu îi rămân nici timp și nici resurse pentru a se ocupa de proiectele de revitalizare a economiei.

În plan extern, ne merge bine

În pofida dificultăților pe plan intern, în plan extern guvernarea PAS stă mult mai bine, reușind să restabilească relațiile cu majoritatea statelor și organizațiilor internaționale, deteriorate grav în perioada fostelor guvernări. Încheierea unui nou acord cu FMI, anunțată recent, relațiile bune cu UE și cu alte organizații presupun obținerea unei finanțări externe consistente în următorii ani.

Aceasta va merge, în special, spre proiecte de infrastructură care să asigure securitatea energetică, să sporească atractivitatea investițională a Republicii Moldova, dar și, în general, să aibă impact multiplicator din punct de vedere economic.

Problemele încă urmează

Totuși, anul care vine nu se arată a fi deloc facil, or autoritățile urmează să facă față impactului inflației, care după 11 luni a ajuns la cota de 12,44%, iar la finele anului ar putea depăși chiar 14%. Asta înseamnă că puterea de cumpărare a populației în acest an a scăzut cu 14% și Guvernul va trebui să întreprindă eforturi pentru a o restabili în proporții corespunzătoare. În primul rând, este vorba despre indexarea pensiilor începând cu 1 aprilie cu aceste posibile 14%. Despre creșterea salariilor nu putem vorbi, or resurse pentru asta nu prea există.

Urmează și în următoarele luni scumpiri provocate de majorarea tarifelor la gaz. Activitatea investițională este destul de anemică, iar volumul depozitelor populației pe conturile bancare începe să se diminueze. În același timp, dobânzile la credite vor crește în urma înăspririi politicii monetare a BNM, ceea ce ar putea reduce consumul. Cam astea ar fi perspectivele pentru cel puțin prima jumătate a anului care vine.

Între timp, PAS este obligat să efectueze, după cum a promis anterior, reforma teritorial-administrativă, una extrem de necesară, însă și destul de nepopulară. Aceasta ar putea diminua și mai mult simpatiile populației față de guvernare. Simpatiile s-au redus atât din cauze obiective, cum ar fi inflația și scumpirile, precum și din cauze care ar fi putut fi evitate, dacă ar fi existat o comunicare mai eficientă din partea autorităților.

În fine, guvernarea PAS mai are la dispoziție încă aproape patru ani pentru a recupera simpatiile pierdute. Pentru aceasta însă, trebuie să-i reușească, fără echivocuri, curățarea justiției. La urma urmei, anume pentru asta moldovenii le-au oferit masiv votul pe 11 iulie.