Cum favorizează BNM consumul mărfurilor de import

333
0

Miercuri, Banca Națională a Moldovei a publicat raportul privind Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova, din care aflăm că acestea s-au redus cu 266,88 milioane de dolari pe parcursul lunii noiembrie coborând la 3,78 miliarde de dolari după ce la sfârșitul lui octombrie atingeau un maxim istoric de 4,048 miliarde de dolari.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Micșorarea s-a produs în special din cauza intervențiilor nete ale Băncii Naționale pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută. Pentru a suplini oferta de valută în condițiile când cea existentă pe piață nu făcea față cererii, BNM a scos din rezervele oficiale spre vânzare 237,13 milioane de dolari.

Pe lângă intervențiile pe piață, rezervele s-au mai diminuat și din cauza deprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul american. Diferența de curs a provocat o scădere de 38,53 milioane de dolari a rezervelor.

De asemenea, din contul rezervei oficiale au fost achitați bani pentru plățile către Ministerul Finanțelor – 9,31 milioane de dolari, și pentru plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova au fost alocate 9,28 milioane de dolari.

Totuși, cauza principală a reducerii rezervelor oficiale ține de cererea sporită de valută din luna trecută.

Și aceasta s-a datorat într-o mare parte solicitării de urgență a furnizorului rusesc de gaze Gazprom la adresa companiei sale fiice Moldovagaz de a-i achita în regim de urgență datoria în valoare de peste 74 de milioane de dolari.

Aceasta se formase în urma majorării în luna octombrie a prețului de furnizare a gazului de către Gazprom până la 790 de dolari pentru mia de metri cubi, pe când tarifele aplicate consumatorilor corespundeau prețului de 148,61 dolari pentru o mie de metri cubi. În plus, Gazprom a mai solicitat, în corespundere cu acordul semnat la finele lui octombrie de către vicepremierul Andrei Spânu, și avansul pentru 50% consumate în luna noiembrie.

Guvernul a transferat la solicitarea Moldovagaz suma cerută, așa cum aceasta invoca insuficiență de mijloace. Banii au fost primiți în lei și convertiți în dolari. La fel și suma necesară pentru achitarea celorlalte 50% din consumul lunii noiembrie a fost convertită în dolari.

Pe 20 noiembrie, Moldovagaz a primit notificare de la compania sa mamă, Gazprom, să achite în termen de 48 de ore o datorie de 74,28 milioane de dolari pentru consumul pentru luna octombrie și un avans de 50% din consumul pentru noiembrie. 

În total, Moldovagaz a achiziționat pentru noiembrie 187 de milioane de metri cubi de gaze la prețul de 450 de dolari pentru o mie de metri cubi, inclusiv avansul alocat de Guvern. În total, potrivit unor calcule sumare, furnizorul de gaze a cumpărat circa 123 de milioane de dolari, contribuind astfel la sporirea cererii și forțând BNM să intervină pe piața valutară și să scoată bani din rezerva de stat.

Banca Națională a acționat perfect în conformitate cu regulamentele și legislația de care se conduce, intervenind pe piață. Potrivit unei explicații, pe care o găsim pe pagina web a instituției, activele oficiale de rezervă sau rezervele internaţionale brute reprezintă activele disponibile în orice moment şi controlate de către BNM în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri.

În cazul nostru, este vorba despre o intervenție în vederea realizării politicii valutare, care, potrivit acțiunilor BNM, este îndreptată spre menținerea unui leu tare în raport cu valutele de referință. Cât este de corectă această politică a BNM în cazul în care puterea de cumpărare a leului pe interior scade vertiginos în urma unei inflații galopante în acest an?

La sfârșitul lunii octombrie, inflația era de 8,81%, iar pentru luna noiembrie am putea avea o inflație din două cifre, ținând cont de majorarea tarifelor la gaz, precum și de scumpirile în lanț ce derivă de aici. Comunicatul Biroului Național de Statistică referitor la evoluția prețurilor de consum, adică a inflației urmează, să fie publicat chiar pe 10 decembrie, adică în ziua apariției numărului „Gazetei de Chișinău”, unde este publicat acest articol, dar așteptările sunt destul de sumbre. Doctorul în economie Sveatoslav Mihalache este de părere că inflația la finele lunii noiembrie se va plasa în jurul cotației de 11%, iar cea de la finele lui decembrie, care va arăta și mărimea inflației pentru anul 2021, va fi de circa 14%.

Prin urmare, în anul 2021 puterea de cumpărare a leului se va reduce cu 14%. Altfel spus, cu aceeași sumă de lei vom putea procura un volum de produse și servicii cu 14% mai mic decât la începutul anului. Dacă facem o mică paranteză aici, este de remarcat în acest context că, în corespundere cu legislația referitoare la indexarea pensiilor, la 1 aprilie 2022 toate pensiile vor fi majorate cu 14% pentru a menține puterea de cumpărare a pensionarilor, aceasta fiind de fapt menirea indexării.

Dacă revenim la politica valutară a BNM de menținere a unui leu puternic în raport cu valutele de referință, aceasta are atât beneficiari, cât și perdanți.

În primul rând, la cea de-a doua categorie se raportează exportatorii moldoveni. În condițiile când pe piața internă mărfurile și serviciile se scumpesc, este firesc să se scumpească și costurile pentru materiile prime și serviciile la care apelează companiile moldovenești. Costurile produselor astfel cresc, însă când mărfurile sunt exportate și pentru ele se încasează o valută, convertind-o în lei, exportatorii obțin aceeași sumă ca și la începutul anului. Pentru a face față cheltuielilor curente, ei ar trebui să majoreze prețul de export însă, în acest caz, ar pierde din competitivitate.

De cealaltă parte, sunt favorizați importatorii. Deși puterea de cumpărare a leului scade, cu aceeași sumă de lei ca și la începutul anului ei pot procura tot atâta valută, nefiind afectați de inflația internă.

Printre perdanți se numără și cei ce primesc transferuri de la rude și apropiați de peste hotare, așa-numitele remitențe, care în acest an posibil să ajungă la 1,7 miliarde de dolari. Cu aceleași sume primite în valută, convertite în lei, moldovenii vor putea cumpăra mai puține produse și servicii.

Mai este în pierdere și statul, or volumul taxelor vamale, aplicate importurilor, este mai mic la convertirea în lei când leul este ținut puternic.

Da, statul mai are și de câștigat atunci când cumpără valută, pe care trebuie s-o ramburseze pentru împrumuturile străine.

Deci, de pe urma leului puternic unii câștigă, iar alții pierd. Însă cel mai afectat este, totuși, businessul autohton, care, pentru a-și extinde afacerile, în condițiile unei piețe mici interne, trebuie să-și scoată mărfurile la export.

Politica valutară a BNM nu favorizează acest proces ci, din contra, îl subminează. Este, dacă vreți, o politică de favorizare a consumului. A consumului mărfurilor de import.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here