Tot mai puțini salariați susțin un pensionar. Cine are dreptul la pensia anticipată

508
0
10 mai 2020. Satul Cârnățeni, r-l Căușeni/Foto: Natalia Munteanu

Creșterea vârstei de pensionare la 63 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, este justificată pentru că echilibrează sistemul de pensii. Moldovenii vor avea dreptul la pensie anticipată. Cetățenii care vor avea un stagiu de cotizare mai mare decât cel prevăzut în cazul pensiei pentru limita de vârstă, până la împlinirea vârstei de pensionare, vor putea să se pensioneze mai devreme.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Decizia de joi, 25 noiembrie, a parlamentarilor, legată de vârsta de pensionare, nu este o inițiativă a guvernării PAS. Deputații PAS practic au anulat legea votată anul trecut de coaliția PSRM-Șor privind reducerea vârstei de pensionare.

Majorarea vârstei de pensionare este o măsură necesară pentru a asigura durabilitatea sistemului de pensii. Discuțiile aprinse în societate sunt speculații populiste. De această părere este Dorin Vaculovschi, doctor în economie, șeful Departamentului resurse umane, afaceri publice și comunicare din cadrul ASEM.

Sistemul asigurărilor sociale din Republica Moldova este subvenționat din bugetul de stat. „Deficitul bugetului asigurărilor sociale a apărut pentru că s-a redus numărul populației ocupate și, respectiv, contribuțiile s-au micșorat”, spune Vaculovschi.

Ar putea fi mai mulți pensionari decât salariați”

În prezent, raportul dintre salariați și beneficiarii de pensii e de 1,2. Raportul salariați/pensionari este în scădere: în 2014, fiecărui pensionar îi reveneau 1,38 de salariați, în 2021 – doar 1,2 salariați, conform datelor prezentate de Dan Perciun, deputat PAS în Parlamentul Republicii Moldova.

Prin anii 2030 raportul ar putea fi un salariat la un pensionar. „Tranziția demografică presupune reducerea ratei de fertilitate, adică numărul de copii născuți de o femeie fertilă, pe de o parte, și creșterea speranței de viață, pe de altă parte, oamenii trăiesc mai mult. Lucrul acesta duce la îmbătrânirea populației. În Europa acest fenomen s-a întâmplat în anii 70-80. La noi a demarat cam prin anii 90-2000, din cauza proceselor migraționiste. Pleacă populația adultă și se schimbă structura de vârstă. Avem o populație îmbătrânită. Aici răspund la întrebarea de ce în 2030 vom avea raportul de unu la unu: o persoană activă la un pensionar. Dar ar putea fi mai mulți pensionari decât salariați”, explică Vaculovschi pentru GAZETA de Chișinău.

Vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar stagiul de cotizare – 34 de ani. Femeile vor egala cu bărbații vârsta de pensionare de 63 de ani în anul 2028. Iar stagiul de cotizare de 34 de ani pentru femei va fi obligatoriu din anul 2024.

Pensie anticipată pentru un stagiu lung

Cetățenii vor putea beneficia de dreptul la pensie anticipată pentru un stagiu îndelungat de muncă. Acest fapt va permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Deputații au votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii.

Prin acest proiect de lege ne-am propus atât să oferim celor cu o carieră lungă dreptul la pensie, cât și să menținem sustenabilitatea fondului de asigurări sociale. Ori, revizuirea vârstei de pensionare ne-ar fi costat 1,5 miliarde de lei în 2022 și mai mult de șase miliarde de lei în următorii patru ani”, a declarat deputatul Dan Perciun.

Cei care au un stagiu de cotizare mai mare decât stagiul standard se vor putea pensiona la orice vârstă. Pentru bărbați va fi nevoie de un stagiu mai mare cu cinci ani decât cel standard, pentru femei – cu trei ani. Asta înseamnă că bărbații, la 1 ianuarie 2022, se vor putea pensiona anticipat dacă au 39 de ani de stagiu contributiv, iar femeile 35.6 ani de stagiu. În cazul femeilor, stagiul necesar pentru pensionarea anticipată va crește gradual până la 37 de ani în anul 2024.

La calcularea pensiei anticipate nu se va ține cont de perioadele în care persoanele nu au contribuit la bugetul asigurărilor sociale, cum ar fi concediul de îngrijire a copilului, efectuarea serviciului militar etc. Se va ține cont doar de anii efectiv munciți. „Pensia pentru carieră lungă permite pensionarea la orice vârstă, atât timp cât persoana are un stagiu contributiv mai mare decât cel standard. În cazul acestui tip de pensie, în stagiu nu se includ armata, studiile, perioada de îngrijire a copilului pentru că este un tip de pensie anticipată, o facilitate menită pentru cei care au muncit și contribuit mai mult”, explică deputatul Dan Perciun.

Pensia pentru limită de vârstă – modalitatea standard de pensionare care a existat în ultimii 30 de ani – permite ieșirea la pensie la o anumită vârstă. În 2022, vârsta va fi 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru doamne (59 și 6 luni până în iulie). Beneficiază de pensie toți cei care au minim 15 ani de vechime. Stagiul complet, recomandat, pentru bărbați va fi de 34 de ani, iar pentru doamne 32 de ani și 6 luni. În stagiu intră atât perioadele contributive, cât și necontributive, adică perioadele în care nu s-au plătit contribuții. Printre acestea se numără îngrijirea copilului, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe, studiile. Nu se schimbă nimic la acest capitol”, lămurește Dan Perciun neînțelegerile apărute în societate.

În următorii 20 de an, ponderea persoanelor cu vârsta de 60 de ani va depăși 32,3%, iar a celor cu vârsta mai mare de 65 de ani – 24,4%.

Marcel Spatari: „Nu ne dorim să reducem durata concediului de creștere a copilului şi nu există nicio intenție în acest sens”

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, afrimă că actuala guvernare nu dorește să reducă durata concediului de îngrijire a copilului. „Mamele care cresc copii trebuie să aibă alegerea: să stea acasă cu ei și să nu meargă la lucru sau să revină la muncă atunci când consideră necesar”, susține Marcel Spatari.

Stimularea natalității este o prioritate majoră pentru Minister şi Guvern. În proces de finalizare se află Strategia Națională pentru Protecția Copilului pe anii 2022-2025, în care se vor regăsi mai multe măsuri pentru stimularea natalității. În buget sunt prevăzuți suficienți bani pentru indemnizații pentru îngrijirea copiilor şi în creștere faţă de anul precedent”, precizează ministrul Spatari.

Ministrul Muncii recunoaște că durata concediului pentru îngrijirea copilului în Republica Moldova este mai mare decât în alte țări europene, dar acest lucru deocamdată este „o soluție bună la lipsa alternativelor de îngrijire a copiilor în creșe sau în locuri adaptate la angajatori”. Ministrul Muncii și Protecției Sociale precizează că alocațiile pentru protecția familiei şi copiilor s-au majorat cu 11%: de la 2,87 miliarde de lei în 2021 la 3,19 miliarde de lei în anul 2022.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT