Școli mici, cu datorii de milioane

În timp ce autoritățile locale sunt îngrijorate de faptul că, din cauza scumpirii gazului, nu vor putea achita facturile pentru grădinițe, gimnazii și alte instituții din subordine, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au organizat marți o conferință de presă în cadrul căreia au anunțat că circa 200 de instituții de învățământ se confruntă cu probleme grave de finanțare și cel mai probabil la începutul anului viitor acestea vor fi lichidate. Deputații BCS acuză actuala guvernare că ar vrea să închidă școlile și accentuează că odată cu acest proces „localitățile pierd orice șansă la o dezvoltare durabilă”.

Socialiștii nu pomenesc însă nimic de numărul mic de copii din sate, unde familii întregi au fost nevoite să plece la muncă peste hotare și nici despre sumele impunătoare investite în școli cu 30-50 de elevi, și clase cu câte cinci copii.

„Școlile trebuie optimizate, avem clase cu cinci copii”

În raionul Dondușeni, 17 instituții de învățământ s-au confruntat cu un deficit bugetar de circa 3 milioane de lei. La începutul acestei luni, autoritățile au declarat că nu au bani pentru salarizarea profesorilor pentru lunile august-octombrie. Acum situația instituțiilor devine și mai grea, împovărate fiind și de tarifele mari pentru căldură.

Solicitat de „Gazeta de Chișinău”, președintele raionului, Valentin Cebotari, ne-a informat că au soluționat recent problema salarizării. Guvernul a alocat 2 150 000 de lei și restul sumei a fost alocat din soldurile disponibile ale raionului.

„Consider că școlile trebuie optimizate. Avem clase cu cinci copii. Avem clase care sunt comasate, copii de vârste mai mici învață împreună cu elevii din clasele mai mari. Nu cred că e o soluție și că procesul educațional are de câștigat din aceasta. Am avut o problemă cu salarizarea, ne-a dat Guvernul, am mai adăugat și noi și am rezolvat-o. Dar dacă nu sunt copii, iar salarizarea se face per elev și întreținerea instituției e tot mai costisitoare, evident trebuie să recurgem la optimizări”, a spus președintele raionului.

Îngrijorați de tarifele la gaz

Petru Burduja, deputat BCS, vicepreședinte al comisiei economie, buget și finanțe, anunța la începutul lunii noiembrie că nu doar la Dondușeni, ci și la Ocnița, Basarabeasca, pedagogii nu și-au văzut salariile, iar suma datoriei la salarizare este de peste 69 de milioane de lei.

Burduja a opinat că de vină ar fi guvernanții de dreapta care nu revizuiesc formula de finanțare a instituțiilor de învățământ și, ca rezultat, acest lucru va duce la închiderea mai multor școli.

Președintele raionului Basarabeasca, Petru Pușcari, a confirmat că în raion există școli care se confruntă cu o insuficiență financiară din cauza numărului mic de elevi. Este vorba de gimnaziul din Iordanovca, unde învață 36 de elevi și care la începutul lunii noiembrie înregistra un deficit financiar de 369 de mii de lei. Se confruntă cu probleme financiare și gimnaziile din Carabetovca, unde învață 82 de elevi, și cel de la Bașcalia – cu 110 copii. Guvernul a alocat recent un milion de lei pentru salarizarea profesorilor de la aceste instituții.

„Acești bani ne vor ajunge pentru salarizare până în luna mai. Dar apare o altă problemă, conform noilor tarife pentru gaz, cheltuielile pentru căldură în instituțiile de învățământ vor fi de 2,5 ori mai mari. Sigur că va apărea o nouă problemă legată de finanțare deoarece aceste cheltuieli nu sunt prevăzute în bugetele școlare. Așteptăm facturile. La 1 decembrie vom ști deja exact de ce sume este vorba. Cert e că nu ne vom descurca fără sprijinul Guvernului”, ne-a spus președintele raionului.

Întrebat care ar fi soluția în această situație, Petru Pușcari a declarat că e nevoie de optimizarea procesului de învățământ în școlile cu puțini copii.

„Autoritățile centrale, Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să ia o decizie în acest sens, care să fie o lege pentru toți. Legea prevede că autoritățile locale trebuie să decidă modul de optimizare a școlilor. La nivel local însă nu putem lua decizia de a închide școlile cu puțini copii, deoarece se opun consilierii, unii dintre care sunt originari chiar din aceste localități. Opinia mea personală este ca elevii de la clasele 1-4 să învețe în școli primare în propriile localități, iar mai apoi să fie mutați în gimnazii, licee raionale, regionale bine dotate. Banii trebuie investiți în modernizarea instituțiilor școlare, ca elevii să nu fie scoși dintr-o instituție depășită și să fie mutați în alta, similară”, opinează Petru Pușcari.

Socialiștii cer revizuirea formulei de finanțare a școlilor

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Diana Caraman și Adrian Lebedinschi, au organizat la 23 noiembrie o nouă conferință de presă în cadrul căreia au invocat că pe lângă finanțarea insuficientă, domeniul Educației din Republica Moldova se confruntă și cu o lipsă acută de personal.

„Pe parcursul a șapte ani, de când a fost implementată metoda de finanțare în baza de cost standard per elev, instituțiile de învățământ sunt reorganizate și optimizate, însă în realitate multe școli sunt închise. În prezent, aproximativ 200 de instituții de învățământ se confruntă cu grave probleme de finanțare și, cel mai probabil, după anul nou, vor fi reorganizate și optimizate, adică lichidate.”

Deputatul a subliniat că Ministerul Educației pasează vina pe autoritățile publice locale și evită să se refere la cadrul normativ care interzice în mod expres autorităților locale să utilizeze bani din bugetul local pentru acoperirea deficitului bugetar al gimnaziilor cu un număr mai mic de 91 de elevi și al școlilor primare cu mai puțin de 41 de elevi.

Deputata BCS a atras atenția că, odată cu închiderea școlilor, „localitățile pierd orice șansă la o dezvoltare durabilă” și această situație „se pare că nu-i îngrijorează pe cei din Guvern”.

„Ministerul trebuie să găsească soluții și pârghii de atragere a tinerilor specialiști ca să muncească cel puțin trei ani în instituțiile de învățământ rurale. Să obțină finanțe pentru dotarea centralizată a școlilor și grădinițelor de copii”, a adăugat și deputatul Adrian Lebedinschi.

Acesta a specificat că problemele pot fi soluționate doar la nivel de minister și guvern, iar actuala formulă de finanțare a instituțiilor de învățământ s-a dovedit a fi ineficientă și trebuie revizuită.

Strategii de optimizare care se prăfuiesc în sertare

În raionul Ocnița, sunt zece instituții de învățământ care la începutul anului 2021 se confruntau cu un deficit bugetar de 4 milioane de lei. În gimnaziul din satul Micăuți, raionul Ocnița, învață doar 36 de elevi. În școala din localitatea Naslavcea, sunt 38 de elevi, în satul Berezovca învață 50 de copii, la Verejeni – 49 de elevi și la Frunze și Codreni există o școală cu doar două clase: a II și a IV – cu 30 de copii.

Șeful Direcției Învățământ, Ion Zaharco, ne-a informat că, pe parcursul anului, au tot făcut optimizări pentru reducerea crizei și pentru a identifica surse pentru salarizarea pedagogilor. În august, deficitul bugetar era de circa 2 milioane de lei. „Am solicitat suport de la Guvern și ne-au alocat 1,4 milioane de lei și Consiliul raional ne-a mai dat 800 de mii de lei”, ne spune șeful Direcției Învățământ Ocnița.

Odată cu majorarea tarifelor la gaz, vor crește și problemele legate de întreținerea acestor instituții. „Sigur că vom avea o problemă legată de diferența de tarife la încălzire. Cred că trei școli vor înregistra noi datorii. Deși prețurile s-au majorat la toate celea, nu s-a schimbat formula standard de finanțare per elev și nici pentru întreținere”, a spus șeful direcției.

Întrebat de ce nu a fost optimizat procesul de învățământ la aceste școli, șeful de direcție ne-a informat că au elaborat o strategie încă din 2017, dar consilierii raionali se opun implementării acesteia. „În decembrie vom discuta bugetul pentru anul 2022. Cred că atunci consilierii vor vedea mai bine situația reală pe care o avem”, a conchis Ion Zaharco.

Criza afectează și grădinițele

Pe lângă școlile care vor fi împovărate de scumpirea gazului, unii primari s-au arătat îngrijorați că nu vor putea achita facturile pentru grădinițe și alte instituții din subordine. Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, a declarat că înregistrează un deficit de 1,5 milioane de lei la finanțarea personalului a patru grădinițe din orașul Rezina. Achitarea facturilor pentru acestea se face din transferurile cu destinație specială din bugetul central.

„Ceea ce am primit reprezintă o sumă calculată în baza vechiului tarif. Guvernul este obligat să asigure finanțarea cheltuielilor suplimentare la întreținerea grădinițelor. În raioanele și localitățile din Republica Moldova nu există descentralizare și autonomie locală veridică. Acestea ar determina autoritățile locale să ia asupra lor responsabilitatea la acest capitol”, a spus Simion Tatarov.

În context, Andrei Spânu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat cu privire la problema încălzirii instituțiilor educaționale în condițiile majorării tarifului la gaze că este la curent cu această situație. „Așa cum au fost probleme cu plata salariilor la grădinițe și școli și Ministerul Finanțelor a venit cu un proiect care să ajute, exact așa vom face și cu întreținerea instituțiilor publice. Vom analiza exact de ce intervenție este nevoie și cu siguranță acolo unde va fi nevoie vom interveni”, a dat asigurări oficialul.

Cert e că mai multă claritate asupra problemelor de finanțare a școlilor cu puțini elevi, în special în contextul majorării prețurilor pentru întreținere, consilierii raionali, locali vor avea în luna decembrie, atunci când vor trebui să aprobe bugetele pentru anul 2022.

124 de milioane, alocați de Guvern pentru salarizare

La începutul lunii noiembrie, Guvernul a aprobat repartizarea a 134,2 milioane de lei bugetelor locale pentru achitarea salariilor angajaților din sistemul educațional până la finele anului 2021. Mijloacele financiare sunt destinate prioritar instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal, care se finanțează în bază de cost standard per elev conform Hotărârii Guvernului nr. 868/2014. În acest sens, s-a propus o derogare temporară de la regula generală, care va permite suplimentarea bugetelor instituțiilor de învățământ cu alocații în volume concrete, estimate în baza necesarului de cheltuieli pentru fiecare instituție. 

În 2021, Ministerul Finanțelor indică cheltuieli anuale în medie de 23.000 de lei pentru educația unui copil de vârstă preșcolară. Iar pentru un elev din învățământul general se cheltuie anual 18.000 de lei.