Să fii „investitor” și să rămâi fără apartament?! Sute de investitori în construcții imobiliare așteaptă zeci de ani să-și primească locuințele

978
0

Decenii la rând, sute de moldoveni care muncesc peste hotare investesc în construcții imobiliare din municipiul Chișinău zeci de mii de euro, iar apartamentele nu sunt date în exploatare de către firmele de construcție în termenul stabilit în contracte. Pentru ca Guvernul să se implice în astfel de probleme, este nevoie ca investitorii prejudiciați să depună petiții colective. Despre drepturile investitorilor și despre șiretlicurile la care recurg unele firme de construcții aflați în articolul de mai jos.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Legea spune că dreptul la locuinţă adecvată este garantat în numeroase tratate internaţionale şi regionale pentru drepturile omului. În multe cazuri, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței are câștig de cauză în procese privind plângerile depuse de către consumatori.

Totuși, în cazul unei decizii luate de către Curtea de Apel Chișinău, punctează că Legea privind protecția consumatorilor nu este aplicabilă în cazul contractelor de investiție în construcție. Și atunci ne întrebăm: cine apără drepturile investitorilor în construcțiile imobiliare în Republica Moldova și de ce lacune din lege profită firmele de construcție?

Timp de 20 de ani, Angela P. a muncit peste hotare, îndurând tot felul de privațiuni și necazuri și fiind mereu departe de copiii săi, pentru a le asigura un trai mai bun în R. Moldova. Aceasta a semnat în 2017 un contract de investitor imobiliar cu o firmă de construcții din Chișinău, pentru ca în august 2018, să primească un apartament de 57 de metri pătrați. Conform contractului, femeia a achitat 25 de mii de euro, restul, 8 mii de euro, trebuia să-i achite conform unui grafic stabilit de firma de construcție, începând cu darea în exploatare a blocului locativ.

În august 2018, nu era construit nici etajul unde trebuia să aibă apartament femeia. Timp de trei ani și mai bine, firma în cauză se eschivează să dea un termen exact când va fi dat în exploatare complexul locativ, mai mult o învinuiește pe investitoare că nu a plătit restul sumei conform contractului.

Ei îmi zic că eu sunt vinovată că nu am achitat și cei 8 mii de euro. Oameni buni, cum să achit când am văzut că, în august 2018, nici măcar etajul meu nu era construit? Merg la ei și nici nu vor să vorbească cu mine. Nici ei nu știu când vor finisa. Banii nu vor să mi-i întoarcă și nici apartamentul nu știu dacă îl voi primi vreodată, după cum stau lucrurile. Mai mult, ultima oară mi-au zis că ne vedem în judecată”, ne spune femeia.

Una din soluții – o plângere la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței

În situația doamnei în cauză mai sunt și alte zeci de persoane, care la fel așteaptă ani de zile să-și primească apartamentele. Unele au depus plângeri la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, acestea soldându-se cu succes.

Conform APCSP, în luna ianuarie 2019, o femeie a încheiat un contract de investiții cu o companie imobiliară. Considerându-se prejudiciată din cauza tărăgănării dării în exploatare a construcției, a solicitat agentului economic rezilierea contractului încheiat între părți pe motivul nerespectării condițiilor contractuale. Consumatorul și-a revendicat drepturile prin obținerea a 23.000 euro, valoarea totală achitată pentru imobil.

La fel, în martie 2019, doi consumatori din capitală, reprezentați de avocatul acestora, care erau nemulțumiți de prestarea serviciilor unui agent economic din domeniul construcțiilor spațiilor locative, și anume prin nerespectarea termenului de dare în exploatare a blocului locativ, și-au primit banii înapoi. Agentul economic a rambursat suma în valoare de 48000 de euro, ambilor câte 24.000 de euro.

În 2021 se pare că Legea privind protecția consumatorilor nu este aplicabilă în cazul contractelor de investiție în construcție

Legea privind protecția consumatorilor nu ar fi aplicabilă în cazul contractelor de investiție în construcție. Concluzia a fost formulată de judecători într-o decizie a Curții de Apel Chișinău într-un dosar cu privire la încasarea penalității de întârziere și prejudiciului moral în septembrie 2021.

În cadrul dosarului, o persoană a acționat în judecată o companie de construcții, care nu a respectat termenele agreate în contractul cu privire la investirea mijloacelor băneşti în construcţie, mai exact în ceea ce privește darea în exploatare. Contractul a fost încheiat în 2015, iar acțiunea în judecată a fost depusă în ianuarie 2020.

Reclamanta a solicitat inițial, pe cale extrajudiciară, repararea benevolă a prejudiciilor, însă fără rezultat. Persoana a solicitat încasarea penalităților pentru fiecare zi de întârziere conform legii, iar în total 7.919.928, precum și prejudiciul moral de 100 de mii de lei.

Prima instanță a admis cererea reclamantei și a dispus încasarea în beneficiul acesteia a penalității de întârziere în mărime de 150.000 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 15.000 de lei.

Compania de construcții a atacat hotărârea cu apel, iar instanța ierarhică a emis o altă soluție.

Astfel, potrivit judecătorilor de la instanța de apel, soluția primei instanțe a fost neîntemeiată deoarece decurge din interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, s-a produs aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului.

Firmele de construcții preferă să ajungă în instanța de judecată, profitând de anumite lacune legislative

Anatoli Albin, jurist urban din cadrul Biroului de Organizare Comunitară, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că termenul „investitor” în imobiliare de multe ori este folosit impropriu.

Altfel spus, atunci când o persoană timp de zece ani a muncit și a agonisit bani pentru singura sa locuință, ea este consumator în raport cu cel care și-a asumat angajamentul de a construi locuința. Având scopul de a proteja consumatorul de anumite riscuri, statul intervine cu anumite garanții și responsabilități. De exemplu, conform alin. (2) al art. 27 din Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003, în redacția de până în anul 2018: „În cazul încălcării termenelor stabilite, conform art. 16, de începere şi finalizare a prestării serviciului (executării lucrării) sau termenelor noi fixate de consumator, prestatorul (executantul) achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depăşită o penalitate în mărime de 10% din preţul serviciului (lucrării).

În mod practic, în caz dacă părțile nu rezolvă pe cale amiabilă conflictul, instanțele judiciare urmează să aplice legislația în mod direct.

O altă problemă o reprezintă cuantumul prejudiciului moral cauzat prin încălcarea prevederilor contractuale. Instanțele dispun spre încasare sume disproporțional de mici în favoarea consumatorilor. Pe fundalul acestor neglijențe operatorii/dezvoltatorii și constructorii abuzează pe deplin”, menționează juristul.

Dreptul la locuinţă adecvată este garantat în numeroase tratate internaţionale şi regionale pentru drepturile omului, inclusiv de Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale, Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.

Statul, în cazul de față puterea judiciară, trebuie să asigure respectul dreptului la locuinţă adecvată, cum ar fi de interferenţa proprietarilor, şi adoptarea măsurilor adecvate judiciare pentru garantarea realizării pe deplin a dreptului la locuinţă conform condițiilor contractuale. La fel, Guvernul trebuie să garanteze dreptul persoanelor de a participa şi de a fi consultate cu privire la deciziile care le afectează vieţile, şi trebuie de asemenea să ofere remedii eficiente când drepturile acestora sunt încălcate”, punctează Anatoli Albin.

Pentru ca Guvernul să se implice în astfel de probleme, este nevoie ca investitorii nemulțumți de unele firme de construcții, să depună o petiție colectivă. Acest lucru ne-a fost confirmat de către reprezentanții serviciului de presă al instituției.

Autor: Carolina CHIRILESCU

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here