1940: anul în care au năvălit „eliberatorii” (VI)

660
0
s. Lipcani, Briceni, Conacul Rosetti Roznovan, Monument de arhitectură de categorie națională, datat cu sec. XIX

Prezentul articol este o continuare a celor din numerele 39-43 ale „Gazetei de Chișinău” (din 22 și 29 octombrie, 5, 12 și, respectiv, 19 noiembrie 2021), în care am început publicarea unui document de interes public, care vine cu argumente indiscutabile ce dovedesc faptul că, în anul 1940, la venirea ocupanților sovietici în Basarabia, aici existau căi ferate, șosele, cinematografe, teatre, instituții de învățământ, inclusiv superior, stații de curent electric, majoritatea localităților erau telefonizate… Vă propunem un document inedit, întocmit de ruși după două luni de ocupație sovietică, în care se arată cum au găsit Basarabia „noii stăpâni” și cum au realizat aceștia împărțirea administrativ-teritorială a proaspăt înjghebatei RSS Moldovenești.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Scurtă descriere a

orăşelelor RSS Moldoveneşti

Orăşele

1. Râşcani – orăşel, judeţul Bălţi

Târguşorul Râşcani are o populaţie de 11.670 de locuitori. Pe teritoriul localităţii este instalată o staţie electrică, două tipografii, un cinematograf, trei instituţii medicale, două farmacii, lucrează o moară şi o oloiniţă.

În târguşorul Râşcani se planifică centrul raional al raionului Râşcani. Conform documentelor recensământului populaţiei din 1930, Râşcani este atestat ca târguşor.

2. Criuleni – orăşel, judeţul Orhei

Orăşelul Criuleni are o populaţie de 2.352 de locuitori. Este situat la o distanţă de 44 km de Chişinău, cu care este legat printr-o şosea. În orăşel sunt două fabrici de spirt (prelucrarea alcoolului – Al.M.), cinci cuptoare de ars ţiglă: fost centru de plasă.

Orăşelul Criuleni este planificat să fie centru raional.

Potrivit documentelor, Criuleni este înregistrat ca orăşel.

3. Kotovskoe/Ganceştî/ (Hânceşti – Al.M.) – orăşel, judeţul Chişinău

Orăşelul Hânceşti are o populaţie de 7.454 de locuitori. În orăşel sunt trei şcoli primare la care lucrează 13 învăţători. Activează un spital de stat pentru 35 de paturi, doi medici, o moaşă şi două farmacii.

În orăşelul Kotovskoe se proiectează centrul raionului Kotovsk. Potrivit recensământului populaţiei din 1930, Kotovsk este considerat târguşor.

4. Teleneşti – orăşel, judeţul Orhei

Orăşelul Teleneşti are o populaţie de 4.219 de locuitori, este un centru comercial şi este fost centru de plasă, are un conac boieresc, o fabrică pentru prelucrarea alcoolului cu un efectiv de 17 muncitori şi slujbaşi, două mori la care lucrează 36 de oameni.

Orăşelul Teleneşti se proiectează să fie centrul raional Teleneşti.

Potrivit materialelor, Teleneşti este considerat orăşel.

5. Taraclia – orăşel, judeţul Cahul

Orăşelul Taraclia numără o populaţie de 9.427 de locuitori. În orăşel este sector medical. În Taraclia se proiectează să fie centrul raional Taraclia. Potrivit materialelor, Taraclia este orăşel.

6. Lipcani – orăşel, judeţul Soroca

Târguşorul Lipcani este un centru comercial. Numărul de gospodării – 1.218, cu o populaţie de 5.726 de locuitori.

Târguşorul Lipcani se planifică să fie centrul raionului Lipcani.

Potrivit materialelor, Lipcani este târguşor.

7. Briceni – orăşel, judeţul Soroca

Orăşelul Briceni are 1.317 de gospodării, cu o populaţie de 5.638 de locuitori.

În orăşel se proiectează amplasarea centrului raional Briceni.

Potrivit materialelor, Briceni este târguşor.

8. Edineţ – orăşel, judeţul Bălţi

Orăşelul Edineţ are o populaţie de 13.846 de locuitori, este situat la o distanţă de 18 km de calea ferată şi de staţie. În orăşel funcţionează o staţie electrică şi o fabrică de cherestea, o fabrică de săpun, o staţie telefonică şi telegraf, un cinematograf, trei instituţii medicale şi o baie.

Potrivit îndrumătorului privind recensământului populaţiei din 1930, Edineţ este considerat orăşel.

Şef de secţie – I. Afanasiev

Decretul Prezidiului Sovietului

Suprem al URSS

Cu privire la stabilirea hotarelor între

Republica Sovietică Socialistă

Ucraineană şi Republica Sovietică

Socialistă Moldovenească

A aproba recomandările Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene şi ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti privind stabilirea hotarelor între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (de la vest la est):

– de la râul Prut hotarul va fi trasat pe teritoriul judeţului Hotin printre localităţile Mămăliga şi Criva, astfel încât localitatea Mămăliga va rămâne în componenţa RSS Ucrainene (dacă „eliberatorii” ar fi ştiut că mămăliga este o mâncare veche românească, ar fi înţeles că o localitate atât de românească nu se potriveşte pe harta Ucrainei, cum nu se potriveşte numele de Muşatov Stepan Bogdanovici lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – Al.M.), iar localitatea Criva în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi hotarul va fi direcţionat spre localitatea Lipcani şi Chişla Zamjieva, păstrând localitatea Lipcani în componenţa RSS Moldoveneşti, iar localitatea Chişla Zamjieva în componenţa RSS Ucrainene;

– înconjurând localitatea Chişla Zamjieva, hotarul va fi trasat printre localităţile Zelena şi Medveja, păstrând Zelena în componenţa RSS Ucrainene, şi Medveja – în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi hotarul va fi trasat spre localitatea Larga, păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti;

– hotarul va împărţi apoi localităţile Pavlovca şi Cotiujeni de o parte şi Lucăceni, de altă parte, păstrând ultima localitate în componenţa RSS Ucrainene, iar Pavlovca şi Cotiujeni în componenţa RSS Moldoveneşti;

– urmează apoi hotarul printre localităţile Rosoşani şi Grimăncăuţi, păstrând localitatea Rosoşani în componenţa RSS Ucrainene, iar Grimăncăuţi – în RSS Moldovenească, şi apoi spre localitatea Bolboca (toponimicul din document – Al.M.) şi Mendicoviţî, păstrând Bolboca în componenţa RSS Moldoveneşti, iar localitatea Mendicoviţî – în componenţa RSS Ucrainene;

– mai departe graniţa trece printre localităţile Gvozdovţî şi Clocuşna, păstrând Gvozdovţî în componenţa URSS Ucrainene, iar Clocuşna – în RSS Moldovenească, apoi spre localitatea Secureni, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi, pe hotarul judeţului Hotin până la râul Nistru, după existenta frontieră a regiunii Viniţa, RSS Ucraineană, până la graniţa raionului Camenca a RSS Moldoveneşti;

– apoi pe graniţa raionului Camenca, RSS Moldovenească, până la intersecţia cu râul Vilişanca, apoi spre localitatea Nijneaia Sloboda, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localităţile Chisârneac şi Bolgan, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene, apoi pe graniţa aceluiaşi raion Camenca în direcţia spre localitatea Alexeevca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa raionului Râbniţa, RSS Moldovenească, până la localitatea Vasilievca, păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi graniţa coteşte spre nord, spre localitatea Kotovţî, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi printre localităţile Crutîi şi Ploti (ortografia documentului – Al.M.), păstrând localitatea Crutîe în componenţa RSS Ucrainene, iar localitatea Ploti – în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localităţile: Moinaia, Semionovca, Burştenî, Timcov, Domniţa şi Colbasnoe, păstrând – Moinaia, Semionovca, Timcov şi Domniţa în componenţa RSS Ucrainene, iar Burştenî şi Colbasnoe – în RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Climentievo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, şi apoi spre localităţile: Crugleachi, Stanislavca şi Semca, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi după actuala graniţă a raioanelor Râbniţa şi Dubăsari a RSS Moldoveneşti până la localitatea Nesterovo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, şi apoi spre localitatea Novaia Malovata (ortografia documentului – Al.M.), păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Burca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre existenta graniţă a raionului Grigoriopol până la localitatea Novo-Alexandrovca, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localităţile Savva şi Novîe Butorî, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene, mai departe pe graniţa actuală a raionului Tiraspol până la localităţile Ploscoie, Slaveano-Serbca, Oleg şi Grebenichi, păstrându-le în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa raionului Tiraspol până la localitatea Miloliubovca, păstrând-o pe ea şi localităţile Novo-Crasnoe, Ivano-Buzinovca, Stepanovca, Pavlovca, Cuciurgan, Trudugoloc şi Ivano-Nicolaevca – în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa actuală a raioanelor Tiraspol şi Slobodzeia a RSS Moldovenești până la râul Nistru, apoi după râul Nistru până la localitatea Palanca, păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Han Chişlo, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, şi apoi spre localitatea Caplană (ortografia documentului – Al.M.), păstrând-o în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi spre localitatea Suinduc (Djalar), păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre localităţile Stepanovca şi Volontirovca, care au rămas în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi printre localităţile Copciac şi Alexandrovca, lăsând Copciac în componenţa RSS Moldoveneşti, iar Alexandrovca, în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localitatea Monzîri, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene, apoi spre localitatea Sturzeni, păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti;

– apoi frontiera trece pe râul Ciaga până la localitatea Căprioara, păstrând-o pe ultima în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi spre localitatea Petrovca (Ciaga), păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi spre localitatea Troiţcoe (Troiţa – Al.M.), lăsând-o în componenţa RSS Moldoveneşti, mai departe spre localităţile: Petreşti, Curudjica, Sabaneevca (ortografia documentului – Al.M.) şi Colăceni, păstrându-le pe toate în componenţa RSS Ucrainene;

– apoi pe graniţa actuală a judeţului Acherman (Cetatea-Albă – Al.M.) până la punctul de joncţiune a graniţelor judeţelor Acherman, Bender (Tighina – Al.M.) şi Cahul;

– apoi spre localităţile: Taraclia, Tatar-Copceac, păstrându-le în componenţa RSS Moldoveneşti, apoi spre localitatea Cubei, păstrând-o în componenţa RSS Ucrainene;

– mai departe, pe graniţa existentă a judeţului Izmail, până la graniţa plasei Reni;

– apoi spre localităţile: Cuza-Vodă (Hadji-Abdul), Etulia, Cismichioi şi Giurgiuleşti, păstrându-le în componenţa RSS Moldoveneşti, şi mai departe frontiera ajunge până la râul Prut.

Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, M. Kalinin

Secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, A. Gorkin

Moscova, Kremlin,

4 noiembrie 1940

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT