Politica fiscală pentru 2022, conservatoare, dar și socială

Ministerul Finanțelor a lansat la 11 noiembrie 2021 procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici fiscale și vamale pentru anul 2022, stabilind data limită pentru colectarea propunerilor și sugestiilor de la părțile interesate pentru 16 noiembrie.

Astfel, pentru consultările cu publicul larg au fost oferite doar patru zile lucrătoare, pe când Legea privind transparența procesului decizional prevede că „anunțurile privind organizarea consultărilor publice și materialele aferente sunt făcute publice cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie”.

În acest context, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a venit cu o serie de comentarii și recomandări, exprimându-și regretul pentru nerespectarea acestei prevederi care restricționează posibilitatea părților interesate să contribuie la procesul de consultări, calitatea politicii riscând să piardă din calitate.

Totodată, experții au constatat că politica fiscală nu este suficient de bine argumentată și bazată pe evidențe.

În general, ei califică proiectul drept unul „conservator” și extrem de precaut, axat pe consolidarea veniturilor bugetare și fără mari surprize. Principalele măsuri țin de consolidarea cadrului legal, prin definirea clară a subiecților acestei politici, ajustarea cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea simplificării acestuia, eliminarea unor prevederi cu caracter potențial de coruptibilitate, corectarea unor măsuri anterioare care contravin angajamentelor internaționale (în special, este vorba de majorarea accizelor la produsele din tutun).

Nu sporește povara fiscală

Principala noutate bună adusă de politica fiscală și vamală pentru anul 2022 este că aceasta nu prevede majorarea poverii fiscale cu excepția majorărilor de accize planificate anterior, în pofida unor importante cheltuieli bugetare implementate în 2021 și care vor avea impact bugetar major și în 2022. Este vorba în special de majorarea pensiei minime și de pachetul de compensații în contextul majorării tarifului la gazele naturale și suportul pentru economie în contextul pandemiei.

Prin urmare Guvernul mizează pe un scenariu optimist de creștere economică, dar ia în calcul și perspectiva inflaționistă de anul viitor, care, dincolo de potențialul efect nefast pentru populație, de creștere a prețurilor, va aduce și mai multe încasări la buget. Totodată, pentru acoperirea măsurilor sus-menționate vor fi identificate resurse financiare inclusiv prin realocări de la alte tipuri de cheltuieli bugetare considerate mai puțin prioritare sau prin contractarea de granturi și împrumuturi externe în contextul deschiderii largi a comunității partenerilor de dezvoltare.

Prevederi favorabile pentru păturile vulnerabile

Experții au calificat drept pozitiv și faptul că în conținutul documentului nu au fost identificate propuneri care ar fi pe contrasens cu interesul public sau ar promova anumite interese înguste de grup.

De asemenea, este apreciată dublarea scutirii personale pentru persoanele întreținute, de la 4500 lei la 9000 lei și indexarea celorlalte tipuri de scutiri. Acestea sunt importante în special pentru păturile social vulnerabile deoarece asigură neimpozitarea veniturilor sub minimul de existență.

Un cadru fiscal favorabil autonomiei locale…

O altă măsură favorabilă este alocarea integrală a încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi. Este o măsură menită să sporească capacitatea financiară a primăriilor în modernizarea rețelei de drumuri locale, contribuind implicit la diminuarea fenomenului de clientelism bugetar, în situația în care primăriile afiliate și cele loiale guvernului central tind să beneficieze de mai multe transferuri de la bugetul de stat pentru reparația drumurilor (ex. programul „Drumuri bune” implementat în perioada 2018 – 2020). Pe lângă măsura aceasta, transpunerea deciziei Curții Constituționale prin care s-a decis anularea plafonării taxelor locale lărgește nivelul de autonomie financiară al autorităților publice locale.

însă nefavorabil emisiunii de valori mobiliare de către autoritățile publice locale

Autoritățile publice locale se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Aceste constrângeri nu permit APL să răspundă necesităților locale prioritare, din cauza bazei impozabile locale și accesului limitat la finanțare.

Unul din instrumentele de bază care ar putea fi utilizate de către APL în vederea atragerii de resurse adiționale pentru proiecte investiționale este emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale).

Recent, emisiunile de obligațiuni municipale lansate de către Primăria orașului Sîngera și Primăria municipiului Ceadîr-Lunga au fost subscrise integral și pot fi considerate drept un debut de succes pe piața de capital din Republica Moldova. Totuși, după testarea reușită a pieței și setarea operațională a instrumentului, pentru atractivitatea acestuia pentru un bazin mai larg de investitori și valorificarea potențialului, este necesară și o aliniere fiscală conform bunelor practici ale marii majorități a statelor din regiune. Adică, pentru ca acest instrument să fie solicitat se pretează neimpozitarea veniturilor din obligațiuni, la fel cum nu se impozitează veniturile din depozitele bancare. Dacă acest lucru nu se va face, un instrument foarte comod pentru finanțarea proiectelor locale, va rămâne neutilizat.

De asemenea sunt defavorizate persoanele fizice care ar vrea să subscrie la valorile mobiliare de stat (VMS). Pe de o parte, se insistă pe dezvoltare și atragerea persoanelor fizice în calitate de investitori, pe de altă parte, se menține impozitul de 12% pentru ele la câștigul din plasamentele în VMS.

TVA inechitabil pentru procesatori

Se menține un sistem TVA ineficient, care nu contribuie la dezvoltarea unui sector agricol cu valoare adăugată înaltă.

În 2015, a fost stabilită cota de 8% TVA pentru producția agricolă primară, în timp ce producția procesată alimentară, cu unele excepții, a rămas la 20% TVA, asimilând o bună parte din diferența de 12 puncte procentuale a TVA. Având în vedere că în structura costurilor de producere, spre exemplu a ouălor, a cărnii de pasăre sau de porc, producția agricolă reprezintă între 60 și 70 la sută din totalul cheltuielilor, necompensarea celor 12% din TVA reduce drastic din competitivitate, fapt vizibil prin reducerea exporturilor simultan cu creșterea importurilor pe piața internă.

Experții recomandă uniformizarea cotelor TVA între producătorii de materii prime agricole și procesatori la nivelul de 12%, fiind o măsură temporară de stimulare a dezvoltării agriculturii cu valoare adăugată sporită.

Au uitat de promisiunile electorale pentru businessul mic

Este vorba despre aplicarea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați. Chiar dacă această acțiune a fost un element central al campaniei electorale vis-a-vis de mediul de afaceri, observăm că nici Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2025 și nici politica fiscală pentru 2022 nu prevede acest lucru. Mai mult, chiar nota informativă la proiectul politicii menționează drept unul din obiective „sustenabilitatea dezvoltării mediului de afaceri”, or întreprinderile mici sunt printre cele mai afectate de pandemie, fiind fără rezerve proprii de capital și cu acces redus la schemele de ajutor instituite de stat. Prin urmare se constată o contradicție între cele enunțate de partidul aflat la guvernare cu câteva luni în urmă și viziunea actuală în direcția de suport a micilor antreprenori.