Doi ani pentru reforma administrativ-teritorială

2735
0

Reforma administrativ-teritorială, despre care se vorbește de cel puțin zece ani și care ar trebui să limiteze drastic numărul autorităților publice locale, va fi înfăptuită până la următoarele alegeri locale generale, care se preconizează că vor avea loc în toamna anului 2023.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, subiectul va fi pe ordinea de zi a guvernării în anul 2022. El a menționat că, dacă nu va fi făcută acum, reforma va trebui amânată până, cel puțin, în 2027, când se va încheia mandatul aleșilor locali din 2023.

Dacă mă întrebați pe mine și aceasta e opinia tuturor colegilor din partid și fracțiune, e logic, dacă vrem să nu ratăm 2023, noi trebuie să venim cu o opinie mai mult sau mai puțin susținută de majoritatea părților interesate până la alegerile locale”, a spus Grosu, precizând că guvernarea nu-și poate permite încă o amânare.

Nu e indicat și nu văd nicio logică. Dacă scăpăm anul 2023, înseamnă că trebuie să așteptăm 2027, ceea ce este un lux de nepermis”, a declarat președintele interimar PAS.

Cele mai mici UAT din regiune

Reforma administrativ-teritorială nu este inițiativa PAS. Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova de decenii întregi recomandă implementarea acesteia, iar din 2020 în Guvern activează Grupul de lucru privind reforma administrației publice centrale și locale.

Până în prezent au fost elaborate trei studii privind reforma administrativ-teritorială.

După ce încă în 2010 și în 2015 au fost elaborate două studii privind reforma, în decembrie 2018, cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a fost elaborat cel de-al treilea intitulat Studiul privind scenariile de reformă administrativ-teritorială.

În februarie 2020, Grupul de lucru al Guvernului a recomandat ca discuțiile și consultările cu societatea civilă să fie efectuate în baza acestuia ca fiind cel mai recent și actualizat.

Obiectivul general al reformei administrativ-teritoriale constă în crearea unei administrații publice moderne, profesioniste și orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, conform necesităților și așteptărilor cetățenilor și cele ale entităților sociale și economice. Unul din obiectivele specifice este consolidarea capacităților administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale.

În prezent, în Republica Moldova sunt 896 de autorități publice locale de nivelul I (orașe, sate, comune și municipii) și 35 de autorități publice locale de nivelul II (32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia).

Numărul mediu de locuitori într-o Unitate Administrativ Teritorială de nivelul I (UAT) este practic cel mai mic din regiune.

Aproximativ o treime din numărul total al UAT au mai puțin de 1500 de locuitori, iar circa 89% din ele au sub 5000 de locuitori.

Studiul GIZ demonstrează, însă, o dependență pronunțată dintre capacitatea fiscală, precum și dintre cheltuielile administrative și mărimea UAT. Localitățile mici colectează în general mai puține venituri din surse locale pentru finanțarea cheltuielilor proprii și totodată alocă resurse mai mari, ca pondere în bugetele locale, pentru finanțarea cheltuielilor administrative. Doar 10% din UAT își pot acoperi cheltuielile administrative din contul veniturilor proprii.

Trei scenarii

Autorii studiului au aplicat un set de criterii și indicatori ce țin de distanța până la centrul administrativ al viitoarei UAT, numărul de locuitori ai centrelor administrative și capacitatea fiscală per locuitor. În urma procesului de modelare au fost generate trei scenarii. Scenariul moderat presupune 231, scenariul intermediar – 154 și scenariul compact – 93 UAT de nivelul I. În cazul UAT de nivelul II se propune o singură opțiune de reorganizare (identică pentru fiecare din cele trei scenarii propuse), care presupune reorganizarea actualelor UAT de nivelul II în regiuni administrative, în baza actualelor regiuni de dezvoltare: Regiunea administrativă Nord, Regiunea administrativă Centru, Regiunea administrativă Sud, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Municipiul Chișinău și Transnistria.

Dimensiunea medie a populației UAT de nivelul I reprezintă 11,5 mii de locuitori în scenariul moderat, 17,4 mii de locuitori – în cel intermediar, și 28,2 mii de locuitori în scenariul compact. Distanțele medii dintre localitățile noilor UAT și centrele administrative constituie 8 km în scenariul moderat, 10 km în scenariul intermediar și 12,5 km în cel compact.

În cadrul scenariului compact se propune transferul întreținerii instituțiilor de învățământ primar și secundar și administrării instituțiilor de cultură, turism și sport din subordinea APL de nivelul II către APL de nivelul I. Acest transfer va permite concentrarea eforturilor și capacităților APL de nivelul II pe dezvoltarea economică regională, fiind de asemenea conform cu politicile din domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale.

Numărul mediu de angajați ai UAT în cele trei scenarii propuse crește de la 5,3 (situația actuală) la 21 în scenariul moderat, 31 în scenariul intermediar, și respectiv, 52 în scenariul compact. În toate scenariile cheltuielile administrative scad, atestându-se un impact pozitiv asupra consolidării bazei de venituri și colectării acestora de către APL.

Eficiență administrativă sau democrație

Eficiența APL sporește cu cât mai pronunțat este gradul de amalgamare, însă tot în aceeași măsură scade gradul de democrație.

Dacă în procesul de selectare a celui mai optim scenariu vor fi preferate aspectele de furnizare a unor servicii publice locale mai calitative, de consolidare a capacităților autorităților APL, și de eficiență a APL, scenariul compact este cel preferat. Dacă vor fi prioritizate aspectele de accesibilitate în cazul serviciilor administrative, precum și latura de reprezentare democratică și participare civică, este preferabil scenariul moderat. Scenariul intermediar reprezintă o soluție de compromis între aspectele de capacitate administrativă vis-a-vis de cele de democrație locală.

Este de remarcat că amalgamarea nu va produce vreo scădere a numărului total de personal în cadrul APL de nivelul I, însă surplusul de unități obținute din reducerea posturilor de demnitate publică și de conducere (primari, viceprimari, secretari ai consiliilor locale) va permite instituirea unor noi posturi generice necesare pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale precum arhitecți, juriști, ingineri, specialiști în managementul proiectelor etc..

Grupul de lucru recomandă scenariul compact

Reforma administrativ-teritorială trebuie privită în contextul mai larg al reformei administrației publice locale. Acest lucru presupune continuarea eforturilor de descentralizare administrativă, patrimonială și financiară pentru asigurarea unei autonomii locale autentice. Reforma administrativ-teritorială nu va produce efectele scontate dacă nu va fi inclusă în contextul mai larg ar reformei administrației publice și dacă nu va fi însoțită de eforturi susținute de descentralizare și modernizare a administrației publice.

Urmare a sugestiilor venite în procesul de consultare publică, Grupul de lucru a considerat oportun să propună pentru discuții mai largi opțiunile de reformă a administrației publice locale considerând optim scenariul compact pentru dezvoltarea durabilă a localităților. Decizia finală urmează, însă, a fi adoptată în urma consultărilor largi, atât cu societatea civilă, cât și cu entitățile interesate. Totodată, se impune atingerea unui consens general, inclusiv de ordin politic pentru a fi asigurată realizarea eficientă a scenariului selectat pentru reforma administrativ-teritorială.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE