De ce a ajuns CFM pe butuci. Cum a pierdut Calea Ferată din Moldova cel mai avantajos contract cu Combinatul siderurgic Liberty Galați SA

232
0

Calea Ferată din Moldova (CFM) a acumulat în iulie 2021, la peste un an de criză pandemică, un fond de rulment de circa minus 300 de milioane de lei, aproximativ 15 milioane de euro. Lunar, a adăugat noul manager, Oleg Tofilat, întreprinderea primește ordine de plată de peste 15 milioane de lei mai mult decât încasează.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Prin urmare, „la cele circa 300 de milioane, se adaugă lunar alte circa 15 milioane de lei”, precizează directorul.

Problemele la Calea Ferată au început să se acutizeze, în opinia fostului manager al CFM, Iurie Topală, în urma unui război declanșat între firmele de expediție, care s-a soldat cu o reducere considerabilă a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată.

El acuză că noua administrație a blocat funcționarea unor firme de expediție. „Ăștia le-au oprit și le-au dat la drugii [prietenii – n.r.] lor și ăștia, la rândul lor, le-au preluat și nu au transportat nimic”, a afirmat el.

Plecarea lui Iurie Topală din funcția de director al CFM a coincis cu pierderea contractului cu Combinatul siderurgic Liberty Galați SA.

La aceste pierderi s-a adăugat scăderea transportului de cereale determinat de seceta din 2020 și de interdicțiile la exportul de grâu.

Factorul politic și „firmele de casă”

Veniturile Căii Ferate din Moldova, potrivit fostului director Topală, sunt în proporție de 85% din transportul de marfă, adică 1,5 miliarde de lei. „Restul veniturilor din chirii sunt niște mărunțișuri, care nu au nicio relevanță”, a spus el.

Cea mai mare pierdere a CFM a fost în 2020 contractul cu combinatul siderurgic Liberty Galați. „Le-au fost sucite mâinile în anii 2017, 2018, 2019, până când alde Liberty și-a scuipat sufletul… Acum Liberty nu se mai întoarce așa de ușor”, a spus o sursă care a solicitat anonimatul.

Venirea în august 2015 a lui Topală la cârma CFM se suprapune pe preluarea puterii de către Partidul Democrat.

Conform unui raport al SIS, în 2015, a fost pusă la cale o strategie de eliminare a expeditorilor mici de pe calea ferată. Regulamentul a fost modificat astfel încât fiecare firmă de expediție să depună în contul CFM suma de 3 milioane de lei față de 1 milion cât era anterior.

Astfel, numărul expeditorilor a fost redus de la 23 în 2014 la numai 14 companii acceptate în 2015. Însuși Iurie Topală a fost acuzat de SIS că a monopolizat acest domeniu de afaceri, inclusiv prin firma Transcancor SRL.

Chiar în decembrie 2015, la numai trei luni de la numirea sa în funcție, relevă raportul SIS, Iurie Topală a preluat compania de expediție Transcancor prin intermediul finului său de cununie, Dorel Balan.

În apărarea sa, Iurie Topală pledează că nu poate să fie vorba de conflict de interese întrucât Calea Ferată avea doar beneficii în urma colaborării cu firmele de transport.

Firma de expediții aduce bani la Calea Ferată […], iar întreprinderea nu plătește un bănuț. Conflict de interes ar fi dacă aș plăti eu bani unei firme a unei rude de-a mele”, opinează el.

În același timp, fostul manager spune despre afacerile finului său, Dorel Balan, cu Calea Ferată, că lucrează de ani de zile „și nu are treaba asta”, deoarece „nu dă CFM bani, ci firmele dau”.

Offshore-urile din Marea Britanie

Raportul SIS arată că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc. Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată.

SIS a indicat printre firmele vizate în această afacere două companii – Condaline SRL, Translogist Sistem SRL – fondate de Marcelian Pîrlog.

Taxa neoficială de doi–cinci dolari era trimisă de către firmele protejate în contul unei companii din Marea Britanie – Cargologist LP.

Iurie Topală îl acuză pe Marcelian Pîrlog de situația dificilă de la CFM. „El acum [în 2020] a început să ia de la toți mărfurile și să le transporte. Dar nu le duce nici el, dar nici cei care le duceau înainte. Și așa pătimește Calea Ferată”.

De partea cealaltă, Eduard Patic, avocatul lui Marcelian Pîrlog, a calificat afirmațiile lui Topală drept „aberații”.

Domnul Pîrlog nu are nicio tangență cu administrarea Căii Ferate. El nu este funcționar. El este om de afaceri. Și întreprinderile la care el a fost și este fondator au relații curat comerciale [cu CFM] în bază de contracte și în baza actelor normative”, a spus avocatul lui Pîrlog.

De asemenea, SIS a estimat că, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2016, firmele de expediție au transferat împreună pe contul companiei britanice Cargologist LP suma de 158 de milioane de lei.

Moldoveanul-rus din paradisul fiscal scoțian

Cargologist LP, compania britanică unde se plăteau șpăgile expeditorilor de pe calea Calea Ferată din Moldova, avea cont la ABLV Bank din Riga, Letonia, bancă la care soția lui Plahotniuc deținea mai multe conturi și care a fost implicată în „Laundromatul rusesc” și dosarul „furtul miliardului”.

Din 2017 transferurile aferente transportului pe Calea Ferată din Moldova au început să meargă către Global Logistics Railway LP, o altă companie înregistrată în Scoția.

De data asta, în structura de conducere a Global Logistics Railway LP, apare cetățeanul rus Eduard Mytsu. Persoana cu aceleași date a renunțat la cetățenia Republicii Moldova în 2006 și a redobândit-o în 2009.

Avocatul Eduard Patic a spus că nu poate să ne vorbească despre relațiile pe care clientul său, Pîrlog, le are cu Eduard Mîțu. El a mai afirmat că Marcelian Pîrlog nu are nicio relație cu Vladimir Plahotniuc.

O persoană din administrația întreprinderii a explicat reporterilor CIJM că banii colectați de la companiile de expediție nu mergeau la Calea Ferată, ci „la alți oameni”: „Ei vorbesc de doi–trei dolari… Asta se plătea, dar nu plătea Calea Ferată, oameni buni, plătea agentul economic! Tu duci carne, tu duci altceva, pentru fiecare tonă de carne, de exemplu, plăteai 50 de dolari cuiva… acolo. Era un sistem pus, dar nu de Calea Ferată, pus de alți oameni”.

Între iulie 2016 și ianuarie 2018, firmele de expediții au transferat suma de 78 de milioane de lei către Global Logistics Railway LP.

Pe moment, operatorul de expediție Transalliance Group are cele mai multe contracte cu CFM. Conform unei ordonanțe de percheziție emisă de procurori, această firmă este conectată la fostul director al CFM, Iurie Topală.

La ziua de azi, tranzitul de minereu din Ucraina spre România, la fel, se face prin Transalliance Group, pentru că așa a insistat exportatorul”, a declarat o sursă din interiorul CFM.

Solicitat de reporterii CIJM să spună dacă a plătit șpagă la PDM, Topală nu a răspuns.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here