Membrii Consiliului Audiovizualului, demiși in corpore de Parlament, la numai o săptămână de la modificarea legislației

182
0

Parlamentul a respins joi, 11 septembrie, raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului (CA) pentru anul 2020. În consecință, membrii CA au fost demiși in corpore, în baza modificărilor votate recent de majoritatea parlamentară a PAS la Codul serviciilor media audiovizuale. În cadrul dezbaterilor, deputații PAS au acuzat CA de obediență politică, pe când reprezentanții opoziției au invocat o tentativă de subordonare a activității Consiliului în interesele actualei guvernări. La rândul lor, numeroși experți în domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu amendamentele aplicate la Codul serviciilor media audiovizuale, care vizează de altfel și statutul Companiei Publice „Teleradio-Moldova”.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

În ajun, raportul CA a fost audiat, pentru a doua oară în acest an, în cadrul Comisiei parlamentare pentru învățământ, cultură și mass-media, care a și recomandat plenului respingerea acestuia.

În plen, raportul a fost prezentat de președinta CA, Ala Ursu-Antoci, care la alegerile parlamentare din februarie 2020 a candidat pe listele PSRM, afirmând că posturile TV trebuie „disciplinate”, ca să nu mai critice instituțiile statului. De această dată, ea a menționat că și-a început activitatea în cadrul autorității de reglementare în domeniul audiovizualului în august 2020, iar șefă a instituției a devenit spre sfârșitul anului. Potrivit președintei CA, instituția a reușit anul trecut să-și execute atribuțiile, a examinat toate sesizările și a aplicat amenzi în conformitate cu legislația.

De partea CA s-au pronunțat, fără rezerve, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).

„Lucrurile, în fond, sunt destul de clare. Asistăm la o acțiune de răzbunare. Întrebările sunt agramate și lipsite de cunoștințe, știm de unde vin”, a declarat socialistul Corneliu Furculiță. „Cunoaștem care este scopul acestei execuții. Noi înțelegem că prin această acțiune, de fapt, se subordonează CA-ul. Țara se capturează segment cu segment”, a adăugat Grigore Novac.

„Avem două holdinguri – unul al lui Plahotniuc și unul al socialiștilor. Nu avem nevoie de astfel de instituții. Ce efect din monitoarele voastre dacă paguba s-a produse deja? Știți foarte bine câtă minciună curge la TV și radio, mai ales în pandemie”, le-a replicat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În raportul său, președinta Comisiei pentru învățământ, cultură și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a menționat că, după examinarea raportului de activitate al CA, majoritatea membrilor comisiei au constatat că autoritatea „nu a asigurat respectarea de către furnizorii și distribuitorii de servicii media a cerințelor de asigurare a imparțialității, echilibrului și favorizării liberei formări a opiniilor în conținuturile programelor audiovizuale, în special în perioada campaniilor electorale care au avut loc în 2020”.

Ea a adăugat că societatea civilă a atenționat CA cu privire la importanța autosesizării și constatării abaterilor de la lege și aplicarea sancțiunilor în raport cu furnizorii de servicii media. „Organul a ignorat aceste recomandări, neglijând principiul asigurării informării corecte. CA a adoptat decizii inechitabile urmare a examinării petițiile și sesizărilor”, a punctat șefa comisiei parlamentare de profil.

În final, la propunerea șefei Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Olesea Stamate, proiectul de hotărâre cu privire la respingerea raportului de activitate al CA pentru anul 2020 a fost adoptat, cu votul a 55 de deputați PAS. Împotrivă au votat 27 de parlamentari ai BCS.

Menționăm că modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, care au permis joi demiterea tuturor membrilor CA, au fost adoptate cu exact o săptămână în urmă, pe 4 noiembrie, și promulgate, la scurt timp de președinta Maia Sandu.

În conformitate cu acestea, a doua zi au încetat mandatatele membrilor Consiliului de Supraveghere, al directorului general, Olga Bordeianu, și al directorilor generali adjuncți ai Companiei „Teleradio-Moldova”, care a revenit sub control parlamentar.

Anticipând această situație, Serviciul comunicare și relații internaționale al „Teleradio-Moldova” a difuzat opinia lui Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), îngrijorat de modificarea legislației în domeniul audiovizualului din R.Moldova.

„Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, argumenta Noel Curran.

Președinta Maia Sandu a salutat, însă, decizia Parlamentului de a readuce „Teleradio-Moldova” sub control parlamentar, observând că ONG-urile de media care critică această decizie sunt aceleași care s-au arătat anterior nemulțumite de activitatea posturilor publice de radio și televiziune, precum și de activitatea CA.

„ONG-urile și cetățenii spun că situația nu este bună și să nu ne spună cineva că modul în care funcționează acum «Teleradio-Moldova» este unul potrivit. Toată lumea vine cu critici, cu tot respectul pentru oamenii care lucrează aici, dar noi vorbim despre modul cum sunt administrate procesele. În momentul în care mecanismul care a existat până acum nu a funcționat, acum se încearcă alt mecanism. Este clar că până acum nu s-a servit interesul cetățeanului și trebuia să fie o schimbare”, a declarat șefa statului chiar din platoul televiziunii publice Moldova 1.

Pe de altă parte, Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice APEL, observă că nu există nicio garanție că situația din audiovizualul moldovenesc se va ameliora în vreun fel, odată cu modificarea legii.

Pe de o parte, expertul amintește că, în trecut, actuala opoziție spunea una și făcea alta. „Să ne amintim de vremurile când legislația interzicea ingerința politică, în special, la «Teleradio-Moldova», iar conducerea companiei afirma că merge strict pe lege. Dar nu trece mult timp și diriguitorii de acolo se regăsesc pe liste de partid, ajung în Consiliul municipal Chișinău, în Parlament”, punctează Bunduchi. Pe de altă parte, el admite că modificările ar putea știrbi din libertatea presei. „Dacă raportăm la «Teleradio-Moldova», instituțiile de reglementare și supraveghere ori sunt libere și pot lucra – bine sau prost, în funcție de factorul uman –, ori sunt nelibere și atunci vor lucra doar prost”, subliniază directorul APEL, în opinia căruia acum totul depinde de competența și dedicația oamenilor care ajung în organele de reglementare să examineze și să facă regulile de joc în domeniul audiovizualului.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here