Tone de alimente se risipesc zilnic, în timp ce mulți moldoveni îndură foame

808
0

Cantități mari de produse alimentare putrezesc pe rafturile magazinelor în loc să fie găsite modalități de a fi distribuite celor care au nevoie de hrană

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Conform Agenției Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anual, o treime din producția alimentară globală este irosită. În Republica Moldova, în timp ce mii de oameni trăiesc la limita sărăciei, mii de tone de produse alimentare ajung săptămânal la gunoi, în loc să fie donate. Unii agenți economici invocă lipsa unui proiect de lege pentru a reglementa donarea acestora, alții susțin că nu au produse care expiră sau se strică, în cazul legumelor, fructelor.

Totuși în RM există Banca Alimentelor care conlucrează cu 20 de donatori, iar produsele donate ajung pe mesele a 12.000 de beneficiari. În acest sens există și un proiect de lege pentru prevenirea risipei alimentare care, potrivit reprezentanților Băncii de Alimente, necesită ajustări privind procedura de deductibilitate a produselor.

Zilnic în piețe, magazine, supermarketuri observăm în special legume, fructe, verdețuri care se strică pe rafturi, produse alimentare care au termenul de valabilitate aproape expirat sau chiar produse deja expirate care se vând în continuare. În cazul legumelor, fructelor, acestea sunt triate de angajați, ulterior aruncate la gunoi, însă ar putea potoli foamea a zeci, sute de oameni dacă ar fi donate sau vândute la prețuri mai mici.

Dacă întrebi lucrătorii ce se întâmplă cu aceste produse, aceștia îți răspund că ajung la gunoi. După ce te prezinți că ești jurnalist, îndată se apropie cineva din superiori și îți spune deja o poveste frumoasă, cum ajung multe din produse la ferme de animale, păsări. Alții îți spun că, în general, la ei în magazine nu există produse care se strică sau expiră.

E o situație paradoxală când în vitrinele unor magazine se risipesc zeci de kilograme de produse alimentare, iar în fața acestora cerșesc oameni care nu au ce mânca.

Prețurile cresc în fiecare lună, iar minimul de existență stagnează

Conform Biroului Național de Statistică 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2095,1 lei, iar rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În semestrul I, 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I, 2019 cu 2,7%.

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1994,5 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcție de vârsta copilului, de la 776,2 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2261,5 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1765,9 lei şi reprezintă 84,8% din valoarea medie a minimului pentru totalul populaţiei.

Tot Biroul Naţional de Statistică ne informează lunar că prețurile medii de consum cresc. În luna august 2021, comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni), au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei cu 1,02%.

Banca de Alimente a recuperat din martie 2020 până în prezent 222 de tone de produse alimentare

Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, care cuprinde 17 obiective generale, inclusiv reducerea sărăciei și a foamei. Mecanismul de prevenire a risipei alimentare poate contribui într-o mare măsură la realizarea acestor obiective. Deocamdată acest angajament nu are sorți de izbândă, dar totuși o parte din produsele alimentare sunt salvate de către Banca de Alimente.

Directorul Băncii de Alimente, Oleg Paraschiv, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că, în prezent, colaborează cu 20 de donatori – producători, retaileri, procesatori și importatori. Cel mai stabil partener momentan este Kaufland, de la care recuperează zilnic produse, ne spune acesta.

Gama de produse care este recuperată (eligibilă) este cea a alimentelor cu termen scadent scurt, produsele cu ambalaj deteriorat, legumele și fructele care pot să nu aibă un aspect comercial, dar care sunt bune și sigure pentru consum, pâinea de la brutărie și cea industrială, produsele suprastoc, care nu sunt în cantități mari și care sigur nu se va reuși să fie vândute”, ne spune acesta.

Beneficiari ai „Băncii de alimente” nu sunt persoane fizice, ci organizații sau servicii sociale care, la rândul lor, au grijă de categoriile defavorizate. Aici vorbim de cantine de ajutor social, aziluri pentru bătrâni, centre de plasament pentru copii și alte tipuri de servicii.

Din martie 2020 până în prezent, de la 20 de donatori am recuperat 222 de tone de produse alimentare care au fost distribuite către 150 de organizații. Aceste organizații au în grijă 12.000 de beneficiari. Distribuția are loc zilnic cu transportul Bănci de Alimente sau al beneficiarului (organizației) dacă acesta este autorizat sanitar”, menționează Paraschiv.

În RM nu există deloc statistici despre cantitatea de produse aruncate la gunoi

Din lanțul hipermarketurilor care există în Republica Moldova doar unul a acceptat să doneze zilnic produse, unii pretextează lipsa unui mecanism legal la nivel de legislație, alții susțin că nu au produse care se strică sau expiră, ne spune directorul Băncii de Alimente.

Motivul invocat este că nu au cum să facă analiza loturilor scadente, iar alții spun că nu au produse care se strică și ajung la gunoi dacă nu sunt vândute în timp util”, spune acesta.

Paraschiv menționează că poartă discuții la nivel de minister referitor la poziția retailerilor și a procesatorilor, fiindcă și ei sunt parte din acest demers, trebuie să fie și ei încurajați la nivel de plată de TVA.

Avem discuții legate de termenul în care pot fi donate produsele către „Banca de alimente”, adică nu pot fi donate doar cu 10 zile, așa cum este specificat la momentul actual în lege, deoarece de multe ori când vorbim de supra-stocuri este imposibil să fie repartizate în 9-10 zile. La fel cred că vom avea foarte mult de colaborat și cu Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor, pentru că sunt foarte multe restricții,. Dar trebuie să vedem în ce fel legea, care sperăm noi că va fi aprobată, va fi și funcțională, să nu fie doar o lege care să încurce cumva prevenirea risipei de alimente”, punctează Oleg Paraschiv.

Gaibu: „Suntem gata să intervenim pentru ca viitoarea lege să fie funcțională”

Acesta menționează că soluția este o lege, care momentan este în fază de proiect și se află la Ministerul Economiei, care să forțeze, dar și să stimuleze toți agenții economici din lanțul agroalimentar pentru a reduce risipa de alimente.

Pe 18 octombrie, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a discutat cu delegația Federației Europene a Băncilor de Alimente (FEBA) despre mecanismul de recuperare a produselor alimentare. Discuția a avut loc la Banca de Alimente din Republica Moldova, care recuperează de la magazine produse alimentare scoase din circuitul comercial, donate, ulterior, persoanelor vulnerabile, cantinelor sociale sau transformate în prânzuri calde.

Ne bucurăm că instituțiile europene manifestă interes și oferă suport țării noastre. Suntem gata să intervenim cu ajustări unde este necesar pentru ca viitoarea lege privind prevenirea risipei alimentare să fie funcțională și să aducă beneficii cât mai multor persoane”, a precizat ministrul de resort, Sergiu Gaibu.

În Republica Moldova nu există absolut nicio cifră statistică despre cantitatea de produse care sunt zilnic aruncate la coșurile de gunoi.

Autor: Carolina Chirilescu

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE