„În scurt timp am putea rămâne fără moașe” – Interviu cu Oxana Zavtoni, președinta Asociației Moașelor din Republica Moldova

Oxana Zavtoni activează în domeniul medical de 39 de ani, dintre care 35 de ani i-a dedicat moșitului. Profesia și-a ales-o singură încă fiind copilă. Nașterea acasă a frațiorului său mai mic a determinat-o să aleagă moșitul. A asistat sute de nașteri în viață, a vegheat repetat venirea pe lume în multe familii a unui copil, doi sau chiar trei. Moașa recomandă femeilor să nască în maternitățile de stat. Azi în R. Moldova sunt circa 570 de moașe cu experiență care activează în asistența medicală primară, în spitale, clinici și maternități. Profesia e feminizată complet la nivel național și internațional. Nicăieri în lume nu a întâlnit un specialist bărbat.

– Cum ați venit în meserie?

Vin din Șendreni, Nisporeni. Este un sat din apropierea centrului raional, dar mai îndepărtat de maternitate. Mama mea l-a născut acasă pe fratele meu mai mic, deoarece salvarea a venit cu întârziere. Fiind copilă, mi-am dat seama că în orice localitate trebuie să fie o moașă, care să fie mai aproape de femei în asemenea momente. Și cu acel gând am mers la Colegiul de Medicină din Bălți, unde mi-am făcut studiile. După absolvire am fost repartizată la Institutul Mamei și Copilului (IMC). După care am făcut studiile superioare și de masterat în domeniul psihologiei. Deoarece la o perioadă de activitate, în specialitatea mea, am văzut că o moașă are nevoie să fie și un psiholog bun, să poți ajuta femeile în timpul nașterii, să poți comunica nu numai cu ele, ci și cu familiile lor.

– Vă amintiți de prima naștere pe care ați asistat-o? Nu v-ați speriat?

Aveam 20 de ani. Prima naștere m-a marcat ca multe altele până atunci, deoarece asistasem la nașteri și în timpul orelor practice la colegiu. M-a marcat prin mare responsabilitate, puțină experiență și lipsa de echipament, inclusiv a mănușilor. Atunci când am simțit cum mi se încălzesc mâinile de sângele și apele amniotice scurse, am fost cuprinsă de o emoție și o căldură greu de redat…, și de o frică să nu-mi pierd echilibrul. După aceasta nu am mai avut așa stări emoționale. În primii ani de activitate, lângă moașele tinere se află mereu o moașă cu experiență, care le ghida. Nașterea nu este o boală, ci un proces fiziologic, dar toate nașterile sunt diferite. Fiecare femeie are un comportament diferit și o rezistență inidividuală la durerile de naștere, dar toate se aseamănă prin bucuria că devin mame și aduc pe lume un copil, iar familiile devin mai împlinite și fericite.

– Există un indice care denotă starea sănătății unei populații din punct de vedere al nașterii de copii sănătoși, de mortalitate a copiilor. Cum stăm noi la capitolul acesta?

La acest capitol, în comparație cu statele dezvoltate, nu stăm bine. Suntem un popor care nu avem grijă de sănătate. Pe timpuri, dacă vorbim de bunicile și străbunicile noastre, se nășteau mulți copii. Acești copii se selectau natural, cineva trăia, altcineva, nu. Supraviețuiau cei sănătoși. În ultima perioadă numărul de nașteri a scăzut. Familiile își planifică o sarcină, un copil. Sarcinile sunt monitorizare de moașe și de medici obstetricieni-ginecologi. Și naște câte un copil, doi. În ultima perioadă se observă o creștere a numărului de copii în familiile cu un statut economic mai înalt.

– Astăzi femeia se pregătește de sarcină, apoi de naștere. Există o cutumă la noi de a naște la un medic cu care te-ai înțeles. Un medic bun costă. Care este opinia Dvs. – e bine să ai o înțelegere preliminară cu un medic? Sau poți merge să naști fără a avea o înțelegere?

Este o întrebare bună și aici este mult de spus. Dacă vorbim de experiența mea în statele dezvoltate. Am avut mai multă experiență în țările scandinave – țări cu cele mai bune școli ale moașelor. Unde nașterile fiziologice sunt asistate de moașă, doar cele complicate, cu patologii, sunt asistate de medici, unde nu se practică nașterile asistate la înțelegere. Acum 30 de ani, femeile nășteau cu moașele și medicii de gardă. Odată ce moașa, medicul au finalizat cu succes studiile, posedă calificarea și deprinderile necesare, ambii sunt apți de a asista nașteri.

Când în sistemul medical de la noi au apărut dificultăți – insuficiență de medicamente, condiții mai proaste etc., femeile au început să-și caute la naștere o moașă sau un medic. Exista așa o modă. Era și o frică a femeilor care mergeau să nască ca nu cumva moașa de gardă să fie ocupată cu altă naștere. Moașele erau mai rar solicitate. În ultima perioadă, tot mai rar se practică înțelegerea prealabilă la nașteri.

– Ați avut așa cazuri când erați de gardă, dar a venit altă moașă, medic care să asiste nașterea?

Da, s-a întâmplat. Erau așa situații, important e să nască și să se simtă bine. E alegerea femeii. Eu mă ocup de pregătirea psiho-emoțională a familiei pentru naștere și deseori gravidele întrebă unde e mai bine să naști, cu cine, care este cel mai bun medic, moașă.

– În sistemul spitalicesc sunt cazuri când lăuzele și nou-născuții iau anumite infecții. Ele capătă un impact negativ în societate.

Multe infecții sunt transmise pe căi sexuale. În general, totdeauna au existat infecții. Sunt femei care-și planifică sarcina, fac un control medical prealabil, în cazul când sunt infecții, le tratează. Dar sunt și femei care nu fac acest lucru. Rămânând gravide, infecțiile sunt depistate mai târziu. Iar în timpul gravidității nu poți face toate tratamentele necesare.

– În opinia Dvs., sunt sigure maternitățile din R. Moldova pentru a naște?

Da, eu am născut într-o maternitate de stat. Și recomand ca femeile să meargă azi să nască la maternitățile de stat. Am lucrat și în maternități private. În cele de stat totul este bine pus la punct, atât îngrijirile, cât și asistarea nașterii, echipamentul, urgența. Pe timpuri, în 24 de ore, aveam 20-25 de nașteri. Lucrau cinci moașe în două secții de nașteri. La necesitate, se implica moașa principală și cea superioară, plus trei medici. Înainte, moașele primeau nașterile fiziologice, iar medicii asistau nașterile cu patologii și supravegheau toate parturientele.

Acum, numărul de nașteri a scăzut și personalul are mai mult timp disponibil pentru nașterile care au loc în maternitățile de stat. În prezent, numărul de nașteri este de 6-10 în 24 de ore în IMC. Acestea sunt asistate de același număr de moașe și medici, și femeile sunt mulțumite de serviciile medicale prestate.

– Care este viziunea Dvs. în calitate de moașă despre demografie? Ce copii se nasc acum? Mai puțin sănătoși?

Mulți tineri au migrat în străinătate la studii de calitate, muncă în condiții mai bune și remunerare pe măsură. Tot timpul s-au născut copii minunați. Ceea ce investim aceea culegem. Sunt familii care planifică o sarcină, investesc în sănătate și au copii sănătoși. Dar avem și multe femei cu patologii extragenitale asociate sarcinii. Cu mare regret, și din categoria ce duc un mod de viață nesănătos, țin diverse diete, au boli sexual transmisibile, activități cu factori nocivi, stres, sunt fumătoare, consumatoare de alcool sau de droguri etc. Drept consecință se nasc copii cu diverse patologii. Dar majoritatea femeilor nasc copii frumoși și sănătoși.

– Este adevărat că astăzi „a îmbătrânit” femeia care este la prima naștere?

Astăzi tinerii încep mai devreme relațiile sexuale, dar se căsătoresc mai târziu. Și mai târziu își doresc să aibă copii. Multe femei vor să facă studii, carieră, apoi condiții pentru trai bune. Așa sunt cerințele de azi. În prezent, se organizează activități educaționale cu adolescentele, ca să înceapă relațiile sexuale mai târziu sau atunci când sunt pregătite și își doresc, dar nu când vor partenerii, să folosească metode de contracepție sigure, să amâne începerea relațiilor sexuale pentru vârsta de 19 ani și mai mult, deoarece cele mai mari complicații apar la nașterile adolescentelor.

– La centrele de planificare a familiilor sunt multe cupluri care nu au copii cu anii. De obicei, aceste cupluri recurg la procedura In vitro. Și se nasc tot mai mulți gemeni, dupleți, tripleți, chiar și cvadrupleți. E greu de asistat asemenea nașteri?

Am avut așa nașteri. Mergeam câte două-trei moașe în cazul când știam câți copii naște femeia. De obicei, aceste nașteri sunt planificate prin operație cezariană la care asistă medicii obstetricieni-ginecologi, neonatologi și moașele. În practica mea am avut un caz când o femeie a venit să nască un copil, dar a adus pe lume trei, toți s-au născut pe cale naturală și sănătoși. În cazul respectiv erau concepuți natural.

– Ați întâlnit vreun bărbat în meserie?

Când îmi făceam studiile la Bălți, am avut un coleg care a învățat cu mine. Era unul singur. Nu l-am văzut să activeze. Este un domeniu al femeilor. La IMC este un mamoș tânăr, dar nu asistă nașteri. El îngrijește de lăuze, în perioada post-partum. Tânărul a absolvit acum cinci ani Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo” din Chișinău. Am avut multe experiențe în statele dezvoltate și nicăieri în lume nu am văzut bărbați care să moșească. Medici ginecologi-obstetricieni sunt, dar mamoși, nu. E o profesie a femeilor. Nu mi-au povestit nici moașele întâlnite la diferite conferințe că ar avea colegi bărbați.

– Apropo, pe ce se axau discuțiile cu moașele din alte state la întrunirile din afară?

Erau multe teme importante, dar se punea accentul pe procesul de planificare a familiei, bolile cu transmitere sexuală, contracepție, consiliere, pregătire psiho-emoțională a gravidei și familiei pentru naștere, metode nemedicamentoase de analgezie în naștere, asistare a nașterilor, îngrijire post-partum, îngrijirea nou-născuților, dar, nu în ultimul rând, și urgențele obstetricale.

– Pe timpuri, spun femeile care au născut acum 30-40 de ani, se întâmpla uneori ca personalul medical să le vorbească urât în timpul nașterii. Acum mai sunt cazuri de acestea?

Noi toți venim dintr-un stat mai puțin dezvoltat, cu mai puțină cultură. Treptat, lucrurile se schimbă, se respectă drepturile omului. Nu sunt martoră la așa situații. Din primul an de activitate am fost numită moașă superioară a secției și peste puțin timp am fost numită moașă principală a IMC, unde dirijam acest proces de etică, cultură, educație, de bun-simț, de calitate a serviciilor medicale. Eram implicată în toate ședințele. Pregăteam și studenții de la Centrul de Excelență din Chișinău. Dacă și au fost asemenea cazuri, acum cu siguranță nu mai sunt.

– Cum ați fondat Asociația Moașelor din R. Moldova?

Deseori în cadrul unor proiecte cu OMS și cu experți din Olanda, cu moașe, cu medici obstetricieni-ginecologi mi se sugera că este necesară o asociație unde să se discute subiectele cheie și problemele moașelor din R. Moldova. Asociația a fost înființată în anul 2003 cu sediul la IMC. Cu acest statut mi s-au deschis ușile în statele dezvoltate pentru schimb de experiență. Am avut proiecte bune prin care am ridicat nivelul profesional al moașelor. Azi, în R. Moldova activează 570 de moașe. Toate sunt membre active ale asociației. Noi nu avem facultatea de moașe, unde s-ar pregăti moașe cu studii superioare. Este doar Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo” din Chișinău unde se învață profesia. La Ungheni, Cahul, Orhei și Bălți nu se mai învață meseria de moașă, ceea ce este un mare dezavantaj. Din această cauză multe moașe își schimbă specialitatea. Fac facultăți în domeniul medicinei, dar în altă specialitate. Multe moașe fac studii superioare în psihologie, dar continuă să moșească. Altele sunt și profesoare de biologie în școli. Se duc tratative și, poate, în curând, se va deschide această facultate pe lângă USMF „N. Testemițeanu”. Un exemplu bun în acest sens este Polonia.

– Din discuție constat că azi avem tot mai puține moașe. De ce?

Moașele din R. Moldova vor să fie aliniate la standardele internaționale, deoarece câte stagii am avut în străinătate, nu ne-am deosebit cu nimic de moașele din statele dezvoltate. Am făcut același lucru foarte bine. Pentru că școala de moașe prevede doar conduita, îngrijirile și asistarea nașterii fiziologie. Atunci când apare o patologie, nașterea este asistată de medicul obstetrician-ginecolog, iar moașa ajută și îndeplinește indicațiile medicului.

Avem insuficiență de moașe în toate instituțiile medicale. În 2020, nu s-a format grupă de moașe la Centrul de Excelență în Medicină și Farmacie ,,Raisa Pacalo” din Chișinău, dar, cu mult efort, în 2021 s-a format o grupă de moașe. Azi avem nevoie de moașe. Erau 1500 cu ceva ani în urmă. Azi sunt 570. În maternități activează azi doar moașe cu experiență. În scurt timp, am putea rămâne fără moașe.