Cu ce se vor încălzi moldovenii la iarnă?

637
0

Trecuți prin multiple crize și sărăcie de-a lungul anilor de independență, oamenii din satele din Republica Moldova foloseau diverse resurse pentru a se încălzi iarna. Având pensii și salarii mici, pe lângă lemne și cărbune foloseau bețele de răsărită, cioclejii, dar și tizicul ca formă alternativă de încălzire. În ultimele două decenii viața însă în mare parte s-a schimbat. Satele s-au gazificat, multiple gospodării au trecut la încălzirea cu sisteme de gaz. Primăriile și instituțiile sociale au renunțat la sobe. Cum este văzută criza gazului și acțiunile autorităților de la Chișinău din satele mai îndepărtate ale RM, ce spun oamenii, inclusiv cei care până mai ieri foloseau tizicul și cum se pregătesc aceștia de noua majorare a tarifelor, am încercat să aflăm în reportajul care urmează.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Satul Piatra Morii, raionul Drochia, este localitatea unde cu cinci-șase ani în urmă mulți gospodari mai foloseau tizicul ca formă alternativă de încălzire. Nina și Ion Lunic, doi pensionari cu vârsta de peste 75 de ani au avut mereu ocolul plin cu vite.

Nu sunt vite, nu avem nici tizic”

Le-au vândut cu câțiva ani în urmă deoarece nu mai aveau puteri să le îngrijească. „Aveam două vaci și când am ieșit la pensie, am început să facem tizic pentru iarnă așa cum am văzut la bunici, deoarece pensiile erau mici, nu mai cumpăram cărbuni, nici lemne. Amestecam paiele cu bălegarul, îl puneam în forme speciale, îl uscam și iarna foloseam câte șapte opt bucăți pe zi. Acum, nu mai avem puteri să ținem vite, nu mai facem tizic. Alegem cea mai micuță cameră din casă pe care o încălzim iarna, deoarece și lemnele și cărbunii sunt scumpi”, ne spune Ion Lunic.

În sat au rămas doar cinci vaci. Nici cirezi nu mai sunt. Cu un deceniu în urmă erau 120 de vaci. „Aveam două cirezi, una – într-un capăt de sat și alta – în alt capăt. Acum în partea aceasta de sat avem o singură vacă. Nimeni din sat nu mai face tizic. Cumpărăm lactate de la magazinul social a lui Șor ori de la piață. Tinerii au plecat, am rămas doar noi cei mai bătrâni”. Chiar dacă nu le vine ușor, Nina și Ion par să nu observe greutățile. „Avem fasole, cartofi. Arendașul cotelor ne dă ulei și grâu. Mai creștem și câteva păsări. Nu ne jeluim. Ne-au mărit oleacă pensia și suntem mulțumiți. Luna aceasta vom cumpăra 4-5 saci de cărbuni, luna viitoare iar și astfel sperăm să ieșim din iarnă”.

Ion Lunic e la curent cu negocierile guvernării referitor la achiziționarea gazului: „Rusia nu ne dă, că am avea datorii și nu avem de unde le plăti, iar Europa ne dă cu împrumut. Iată așa, nu știu cum se face că deși am muncit mult și greu, toată viața ne-o trăim cu datorii și împrumuturi”, conchide dezamăgit moșul.

Vom trece de la gaz la lemne și cărbuni”

Vera Cutrani, primarul din satul Piatra Morii, confirmă cele spuse de pensionari, că satul a rămas fără vite și în mare parte este depopulat, dealtfel ca și alte sate din această regiune.

În ultimii ani oamenii procurau peleți de la fabrica de ulei din Bălți, acum am fost informați că peleții se exportă peste hotare. Cărbunii costă 5000 de lei iar un metru cub de lemn – 1000 de lei că prin părțile noastre nu se prea taie lemne. Oamenii așteaptă cu sufletul la gura decizia referitor la prețul gazelor, pentru că asta înseamnă și scumpirea energiei și a altor produse. Pensia lor însă e și așa mică”, ne spune primarul. În Piatra Morii doar zece gospodării sunt conectate la gaz, iar instituțiile sociale, inclusiv primăria au mai păstrat sobele. „În cazul în care tarifele la gaz vor fi foarte mari, vom reveni la încălzirea sobelor cu lemne și cărbuni”, ne mai spune Vera Cutrani.

Satul cu o singură văcuță și un donator olandez

Și comuna Rogojeni, raionul Șoldănești era una din localitățile în care cu câțiva ani în urmă gospodarii mai foloseau tizicul ca sursă alternativă de încălzire. Comuna are peste 700 de locuitori și e situată la 94 de km de Chișinău.

Claudia Groza are 70 de ani. A deprins încă de la părinți să facă vara tizic sub forme de prisme și să-l folosească pe timp de iarnă. „Adunam balega de vacă, alții care aveau oi o strângeau pe cea de oi, o amestecam cu pleavă și paie, o puneam în forme la uscat și iarna soba se încălzea de mai mare dragul. Nu făceam clăci, fiecare familie își frământa tizicul în gospodăria ei. Pe atunci erau cirezi cu 70 de vaci. Majoritatea gospodarilor din Rogojeni aveau vaci. Apoi cireada a scăzut la 30 de vite. Cu câțiva ani în urmă oamenii încă mai făceau tizic. Acum însă avem o singură văcuță în sat. Gata, nu mai ai din ce face tizic”, ridică din umeri pensionara.

Ce fac bătrânii în această situație? Mizează pe ajutorul primăriei. Anul acesta toți pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani au primit câte 9 saci de cărbuni de la primărie. Lemnele s-au scumpit de la 550 de lei la 850 de lei. Dacă ar fi să-și cumpere lemne și cărbuni din pensii, ar trebui să facă economii toată vara, ca să aibă cu ce se încălzi iarna.

Mi-au adăugat un pic pensia, am ajuns la 2000 de lei, dar totul se scumpește. Facem însă și noi economii la toate celea ca să ne ajungă. Ne bucură acest donator care ne ajută”, ne mai spune mătușa Claudia.

Maria Odajiu, specialistul funciar și fiscal din cadrul primăriei Rogojeni ne spune că și în mahala ei cu doi ani în urmă, în cinci gospodării din șase oamenii făceau tizic și nu își făceau griji cu ce se vor încălzi iarna. „Chiar și noi făceam, am deprins acest meșteșug de la socri. Dar acum nu mai sunt vaci. Este o muncă grea și puțin rentabilă. Tinerii nu mai vor să crească vite, ci își caută rostul peste hotare ori la oraș ca să-și poată întreține familiile. Problema gazului îi îngrijorează pe oameni deoarece 45 % din gospodării sunt conectate la gaz. Cărbunii s-au scumpit de la 3500 o tonă – la peste 4000 de lei. Dar sperăm că autoritățile vor găsi o soluție care nu ne va face viața și mai grea decât cum este”.

Primarul de Rogojeni, Alexei Burlacu ne informează că primăria implementează un proiect olandez prin intermediul căruia sunt ajutați lunar bătrânii și familiile vulnerabile. 60 de familii beneficiază de pachete cu produse alimentare și 110 pensionari au primit câte 360 de kg de cărbuni pentru iarnă. „Criza gazului ne îngrijorează foarte mult. Moldovagaz ne-a avertizat să reducem consumul. Avem două uzine de asfalt în localitate și două întreprinderi de uscare a cerealelor care funcționează pe gaz. Din cauza crizei au fost nevoite să reducă nivelul de producere la 30-40%. Nu vă imaginați cât de greu le vine acestor antreprenori să-și păstreze angajații. Și primăria are un buget foarte sărac. Nu știm cum să ne mai descurcăm în această situație. Oamenii pleacă peste hotare. Satul se depopulează. Bătrânii pe timpuri din sărăcia pe care o aveau făceau tizic, nu se plângeau și se descurcau. Acum însă cei bătrâni nu mai pot îngriji animale, iar tinerii dacă pleacă peste hotare nu mai vor să muncească aici pentru 100-200 de euro. Globalizarea aceasta care a venit peste noi ne-a schimbat gândirea, ne-a schimbat tradițiile și de aici parcă și viața pare mai grea”, afirmă primarul.

Alexei Burlacu mai precizează că o bună parte din locuitori și-au conectat gospodăriile la gaz. Acum, dacă tarifele vor fi prea mari vor trece iar la încălzirea cu lemne și crăbuni. „Mulți au păstrat sobele, inclusiv primăria, școala și grădinița. Cred că vom găsi o soluție ca să ieșim decent din acest impas. Noi, cei din sate, ne vom descurca. Cred că cei mai afectați în această situație vor fi oamenii care locuiesc în orașe, cei care locuiesc la bloc”, conchide primarul.

Guvernul, în căutarea surselor alternative de achiziționare a gazului

Amintim că vineri, 22 octombrie, Parlamentul a instituit stare de urgență în sectorul energetic pentru 30 de zile. Guvernul a solicitat această măsură pentru a putea achiziționa rapid gaze din surse alternative, după ce Gazprom a redus cu 33 % volumul de gaz livrat Republicii Moldova (echivalentul a 16 milioane de metri cubi de gaze).

Premierul Natalia Gavrilița a spus în plenul parlamentului că încă nu s-a ajuns la o înțelegere cu Gazprom și nici nu e sigur că se va ajunge la vreuna. Luni, 25 octombrie, întreprinderea Energocom a semnat cu compania poloneză PGNiG un contract pentru o achiziție de probă, de un milion de metri cubi de gaze naturale.

Marți Agenția Proprietății Publice a anunțat că întreprinderea olandeză Vitol, unul dintre primii trei transportatori mondiali de produse petroliere, a câștigat tenderul lansat de Energocom pentru o nouă achiziție de 1 milion de metri cubi de gaze natural, furnizat miercuri. Aceste achiziții de probă vin să testeze capacitatea de import a gazului și totodată vin să balanseze presiunea joasă în sistemul aprovizionării cu gaze naturale. Autoritățile au precizat că aceste achiziții nu se vor reflecta în facturile cetățenilor.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT