Sinecuri pentru consilieri

397
0

La finele săptămânii trecute, majoritatea parlamentară PAS a adoptat în prima lectură un proiect de lege, potrivit căruia angajații din cabinetele președintelui Parlamentului, preşedintelui Republicii Moldova, primului-ministru, viceprim-miniştrilor și ale miniştrilor vor reprezenta statul în consiliile întreprinderilor cu capital de stat.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Potrivit autorului proiectului, parlamentara Olesea Stamate, prevederile actuale din legislație „limitează într-o anumită măsură dreptul personalului încadrat în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică de a exercita și alte activități remunerate prin contract individual de muncă sau prin alt contract de caracter civil în întreprinderi de stat”.

Adoptarea în prima lectură a acestor prevederi a provocat cel puțin o nedumerire în rândul opiniei publice de la Chișinău deoarece gestionarea proprietății publice este o problemă acută, care necesită soluționare, iar consilierii oficialilor nu ar fi tocmai cei mai buni profesioniști în domeniul guvernării corporative pentru a contribui la soluționarea lor.

De ce atunci se creează această pârtie pentru consilieri? Membrul consiliului unei societăți pe acțiuni este o funcție plătită, și deloc simbolic, uneori remunerarea pentru participarea la trei-patru ședințe ale consiliului ajungând la zeci de mii de lei pe an. Ținând cont de această realitate, concluzia este că majoritatea parlamentară ar vrea să utilizeze aceste funcții pe post de sinecuri pentru consilierii primelor persoane în stat, așa cum s-au plâns de mai multe ori că salariile oficiale ale acestora sunt mici și nu prea vin la astfel de funcții persoane cu o calificare înaltă.

O fi asta într-adevăr o problemă, însă de ce guvernanții își propun să soluționeze o problemă din contul alteia? Mai ales că eficientizarea gestionării întreprinderilor publice este o promisiune electorală chiar a PAS. Decenii întregi proprietatea statului a fost gestionată extrem de prost. Potrivit unui studiu al centrului analitic Expert-Grup privind productivitatea muncii, întreprinderile cu capital străin, care activează în Republica Moldova au cea mai înaltă productivitate a muncii. Urmează cele cu capital privat autohton, iar întreprinderile aflate în proprietate publică asigură cea mai mică productivitate, circa 10-15% din productivitatea întreprinderilor cu capital străin.

De ce se întâmplă acest lucru dacă angajații sunt în toate cazurile moldoveni? Bineînțeles, din cauza managementului prost. Iar pe parcursul a trei decenii de independență am văzut cum, din cauza acestui management, întreprinderi cândva prospere de stat, cu piețe de desfacere și poziții dominante pe piață au ajuns în faliment, fiind ulterior privatizate sau concesionate pe sume derizorii. Aeroportul Chișinău, Banca de Economii sau Air Moldova sunt printre cele mai răsunătoare astfel de procese. Mai recent, pe aceeași cale era cât pe ce să ajungă și Calea Ferată a Moldovei până când acolo nu a fost numit un manager, care a început să repare încet lucrurile și chiar îi reușește. Deci problema e în management, iar în companiile mari managementul reușit este asigurat și de o guvernanță corporativă profesionistă, adică de consilii eficiente, care știu ce și cum să ceară echipelor manageriale pentru ca acestea să gestioneze eficient întreprinderea.

Și este oarecum ironic că proiectul despre care vorbeam (promovat, apropo, fără avizul Guvernului) a fost aprobat de Parlament în aceeași zi în care Fondul Monetar Internațional anunța încheierea negocierilor cu autoritățile moldovene privind un nou memorandum, accentuând necesitatea fortificării guvernanței în întreprinderile de stat și cele cu capital de stat.

Un element central în acest sens ar fi, potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, profesionalizarea consiliilor și asigurarea independenței autentice ale acestora de Guvern sau de orice ordin politic. „Un consiliu profesionist și independent asigură un management responsabil, care este și baza pentru eficientizarea și modernizarea companiilor respective. Măsura aprobată de Parlament vine tocmai în contradicție cu aceste idei și permite exercitarea unor presiuni politice asupra managementului întreprinderilor de stat și a celor cu capital de stat”, subliniază expertul.

Potrivit lui Ion Prisăcaru, expert în contabilitate și audit, ex-director al Serviciului Fiscal de Stat, pentru eficientizarea activității întreprinderilor cu capital de stat trebuie în primul rând evaluat tot patrimoniul aflat în gestiunea statului.

Până în prezent, nu dispunem de o informaţie complexă privitor la toate activele (averea) statului, cu atât mai mult la valoarea acestora. În toţi aceşti ani statul a făcut doar o încercare în anul 1997 să-şi evalueze toate activele sale, dar şi aceea nu a fost realizată, a eşuat. Din această cauză astăzi în proprietatea statului practic la toate instituţiile publice şi întreprinderile cu capital majoritar de stat sunt active care în evidenţa contabilă nu au nicio valoare sau au o valoare simbolică, dar în realitate acestea au valori de piaţă de zeci şi sute de milioane de lei şi nimeni nu doreşte şi nu a dorit să repare această situaţie”, spune Prisăcaru.

Potrivit lui, o problemă şi mai mare este cum se gestionează şi au fost gestionate aceste active şi întreprinderi de stat care în marea lor parte generează de-a lungul anilor pierderi. „De aceea, ar fi binevenit să se purceadă la o inventariere totală a tuturor activelor statului, inclusiv a activelor proprietate municipală, să se efectueze o reevaluare a acestora pentru a cunoaşte ce valoare are averea statului, implementând şi un nou Concept de gestionare a acestei averi, de gestionare a întreprinderilor de stat care va conduce la sporirea eficienţei gestionării acestora, corespunzător, la obţinerea de venituri suplimentare în bugetele de toate nivelurile. Poate anume aceasta trebuie să fie una din priorităţile guvernării?”, se întreabă ex-directorul SFS.

O altă problemă, potrivit lui Prisăcaru ar fi nefuncţionalitatea legislaţiei, pentru care nimeni nu poartă răspundere. „Legislaţia, fie ea bună sau rea, trebuie implementată şi îndeplinită. Dar ce avem de facto? Legislaţia este aplicată doar la nivel declarativ, iar instituţiile statului nu funcţionează. Avem structuri care sunt responsabile de a controla/monitoriza implementarea şi aplicarea în practică a legislaţiei de către instituţiile statului, dar în practică aţi citit măcar un raport sau aţi auzit de vreun raport al Comisiilor parlamentare, al Corpului de control al prim-ministrului, care au anume aşa atribuţii, prin care ar fi informat societatea despre situaţia în ţară la acest compartiment? Cred că nu, deoarece asemenea rapoarte nici nu există”, conchide expertul.

În ce privește consiliile societăților cu capital de stat, guvernanții nici nu trebuie să inventeze ceva în materie de guvernare corporativă.

Ei doar urmează să preia experiența altor state în acest domeniu, precum și principiile administrării corporative. În Republica Moldova exista Codul de Guvernare Corporativă, elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare cu suportul partenerilor externi, unde sunt recomandate unele principii și cele mai bune practici de alegere și formare a consiliilor de administrație în SA.

Ce presupun acestea? În afară de reprezentanții acționarului majoritar, adică al statului, în Consiliul de administrație trebuie să fie incluși – cel puțin un reprezentant al colectivului de muncă, precum și un așa-numit „membru al Consiliului independent”, adică un specialist/expert/savant din domeniul de activitate al întreprinderii, care nu are niciun fel de legătură de afiliere cu conducerea întreprinderii.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here