Muzeul Oului, o bijuterie bucovineană (FOTO)

387
0

La Muzeul Oului din Vama județului Suceava, Bucovina, ar trebui numaidecât să-și găsească timp și să poposească fiecare om, pentru că este cel mai mare muzeu de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor. Muzeul, renovat și extins, cu o suprafață de 800 de metri pătrați reuneşte peste 11.000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe cele cinci continente. În anul 2013, când s-a întocmit un ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’ ce trebuie neapărat vizitate, selectându-se, la final dintre 51 de obiective turistice din 14 judeţe ale ţării, Muzeul Oului Vama s-a clasat pe locul al şaselea, fiind singurul muzeu din acest clasament.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Colecţia aparţine prof. Letiţia Orşivschi, artist român recunoscut la nivel naţional şi internaţional, reprezentantă a României la târguri, saloane şi expoziţii internaţionale, multiplă laureată la concursurile internaţionale şi colaborator a numeroase muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate. Hărnicia și perseverența Letiției Orşivschi au făcut din muzeu o adevărată bijuterie, loc de atracție pentru locuitorii din zonă, din toată România și din străinătate. Grupurile de vizitatori vin unele după altele, iar, pentru a nu sta la rând, unele dintre ele se programează din timp. În această activitate, cu un volum de lucru ieșit din comun, Letiția este ajutată de mai mica ei soră, Cătălina, inginer-textilist, scriitoare.

Tatăl lor, Ion Orșivschi, a suferit de pe urma regimului comunist, dar, provenind din neamuri de oameni gospodari, nu a cedat greutăților. Iar la vârsta de 84 de ani, câți are acum, a debutat cu un volum de poezie. E zvelt și sprinten ca un flăcău, iar simțul umorului îi este cel mai bun medicament. „Fără a-mi atribui mari merite la fondarea acestui muzeu, care este parte a gospodăriei noastre țărănești, înscriindu-se de minune în cadrul ei, vreau să vă spun că primele trei ouă încondeiate le-am procurat eu în tinerețea mea. Au o valoare de simbol și, cine știe, poate că au fost un început…”, ne spune Ion Orșivschi.

45 de vitrine, cu exponate din 82 de ţări

Îndeplinind și rolul de ghid, Letiția Orșivschi ne conduce prin muzeu și ne povestește cu lux de amănunte despre exponatele sale adunate cu atâta trudă pe parcursul anilor. „Ouăle din muzeu sunt aranjate în 45 de vitrine distribuite în trei încăperi, muzeul fiind structurat pe mai multe secţiuni: ouă bucovinene (unele cu o vechime între 50 şi 100 ani), ouă din alte zone ale României, colecţia internaţională (ouă tradiţionale din 82 de ţări ale lumii), creaţii ale artiştilor de diferite naţionalităţi aranjate pe teme (ouă cu motive religioase, florale, abstracte, ouă perforate, ouă cu aplicaţii etc.), creaţiile mele personale, ouă diverse (ouă din porţelan, ceramică, sticlă, lemn, piatră).

În colecţie există şi ouă rare, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc.”, comentează artista.

La Muzeul Oului poți vedea și ouă perforate din Cehia, ouă pictate şi ouă ,,potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile, din Luxemburg şi Malta, ouă ,,zgâriate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Caşmirul indian şi pakistanez, acuarelă pe sticlă, porţelan şi jad din China, ouă din pietre semipreţioase, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor evenimente precum naşterea şi căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicaţii cu mărgele, textile, modele realizate în tuş şi creion, ouă şlefuite din piatră, porţelan, ouă din lemn de diferite esenţe. Să vezi și să nu crezi, dar mai bine să te duci să vezi!

Muzeul din Vama, un obiectiv turistic important

Printre multele exponate spectaculoase ale muzeului, am admirat un ou de emu din Australia, realizat în tehnica zgârierii de un aborigen, cu o vechime de peste 120 de ani, un ou eclozat de crocodil, provenit de pe valea Nilului, pictat de un nubian cu motive zoomorfe, un ou de struţ transformat într-o capelă, care are pardoseala, tavanul şi vitraliile pictate manual, un ou ce are aplicate peste 2500 de fire de păr împletite, un ou cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale, ouă transformate în suporturi de parfum sau în casete de bijuterii, carusele în coajă de ou, replici ale vestitelor ouă Faberge, ouă pe care sunt reproduse picturi celebre sau pe care sunt pictate clădiri, palate şi castele cunoscute, dar și ouă lucrate în tuş pe care apar citate din limbile arabă, ebraică, japoneză, franceză.

O întreagă secţiune a muzeului este destinată ouălor şlefuite din alte materiale. Aici am văzut ouă din lemn exotic: lemn de tec, amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt etc. În muzeu există tipuri diferite de ouă din piatră şi pietre semipreţioase (ouă de jad, cuarţ de diferite culori, lapislazuli, malachit, labradorit, azurit etc.). Tot în această secţiune am admirat ouă din porţelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya şi Iznik din Turcia, porţelan japonez de Satsuma, porţelan olandez de Delft, porţelan englezesc de Jasper, dar şi ouă lucrate în tehnica Cloisonee.

Muzeul Oului din Vama este un obiectiv important mai ales în descoperirea tradiţiilor zonei. Printre exponatele bucovinene, un loc special îl ocupă ouăle moştenite de la bunici şi străbunici, cu o vechime între 50 şi 100 de ani, ouă care nu au fost golite, pe care putem observa simbolurile bucovinene dominate de motivul crucii, simboluri ce redau ocupaţiile şi meşteşugurile locuitorilor, simboluri ale naturii sau ale vieţii. Toate aceste vechi ouă bucovinene sunt lucrate în culori naturale, obţinute din fierturi de plante. În muzeu există şi ouă cu influenţe huţule, dar şi ouă dominate de culorile celebrelor fresce ale mănăstirilor din zonă.

Aici se organizează demonstraţii de încondeiere a ouălor

În Muzeul Oului de la Vama am mai văzut şi câteva ouă vechi din alte zone ale României, ca Oltenia, Muntenia, sau ouă lucrate cu tuş şi cu motive florale din zona Dornelor. În vitrinele muzeului am admirat şi creaţiile ce poartă semnătura Letiţiei Orşivschi, lucrate în stil tradiţional, păstrând vechile motive bucovinene şi mai ales cele din zona Vama, cât şi ouă lucrate cu ceară colorată cu pigmenţi naturali. Dacă dispuneți de timp, la muzeul nostru, puteţi participa şi la demonstraţiile de încondeiere a ouălor. Astfel dumneavoastră vă puteţi familiariza cu instrumentul de lucru (chişiţa), cu tehnicile de lucru şi veţi cunoaşte semnificaţia simbolurilor ce apar pe coaja oului”, ne informează Letiția.

La sfârșitul călătoriei noastre prin această lume de basm, mi-am dat seama că ora pe care am petrecut-o conduși de gazdele primitoare a trecut ca o clipă. Pentru a putea cunoaște mai bine comorile din acest muzeu, ai avea nevoie de cel puțin o zi, sau de alte reveniri. Am promis că voi mai reveni, pentru că frumusețea aceasta, o dată în viață văzută, trebuie neapărat revăzută.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here