Larisa Turea: „Foametea ne-a traumatizat ca neam”

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a organizat pe 29 septembrie, în cadrul „Miercurilor literare”, lansarea volumului „Cartea foametei” (ediția a treia, completată, Editura Cartier, 2021) de Larisa Turea. Volumul include mărturii ale supraviețuitorilor foametei, documente de arhivă și fotografii din Arhiva de Stat.

Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului Național de Literatură și moderatoarea evenimentului, a menționat că aceasta este o carte deosebită, care vorbește despre tragedia neamului nostru, o carte a memoriei.

„Larisa Turea face un act de eroism revenind permanent la această temă majoră. Este o carte ce trebuie să intre în patrimoniul naţional al Republicii Moldova şi al intelectualităţii româneşti”, a declarat scriitorul Ion Hadârcă.

Compozitorul Eugen Doga a felicitat-o pe Larisa Turea, mărturisind că îi admiră curajul de a lucra la această carte: „Îmi imaginez cât de dificil a fost. Nu e o temă de dragoste, dar e o temă de durere şi adevăr”.

Scriitorul şi editorul Gheorghe Erizanu a menționat: „Ediția a treia a cărții este completată cu mărturii din Găgăuzia, fiindcă foametea nu a ținut cont de etnii. E nevoie de repetat şi de repetat adevărul, fiindcă ceea ce s-a întâmplat în 1947 a fost un genocid contra poporului”.

La lansare a participat și Vali Boghean care a compus şi interpretat muzica la spectacole radiofonice, bazate pe „Cartea foametei”: „Când am muncit asupra acestor proiecte cu domnul Petru Hadârcă și doamna Turea, să ştiţi că am avut unde mă întoarce: în amintirile şi povestirile lui taică-meu. Generația lui a trecut prin această tragedie pe care nu trebuie s-o uităm”.

Larisa Turea a început munca asupra cărţii în anii 80, împreună cu soţul său, regretatul Valeriu Turea. Pe atunci, nu avea nicio speranţă să fie publicată. A perseverat, iar acum a ajuns la a treia ediţie. În acest volum, de 560 de pagini, sunt publicate peste 70 de monologuri ale unor oameni care au supraviețuit foametei din 1947-1948.

„În plus, am fost din nou la arhivă și am găsit alte dosare privind foametea. În special, în acest volum am adus materiale și despre regiunea autonomă Găgăuzia, care a suferit enorm. Am în acest volum o mărturie foarte interesantă din Avdarma, unde există și un memorial dedicat foametei și tifosului și, în paralel cu această mărturie, am găsit o scrisoare a unui ministru de atunci, un ministru care mergea în campania electorală, pentru că în februarie 1946 au fost alegeri. Și el descrie lucrurile care se întâmplau atunci – despre cadavrele care zăceau pe drumuri, despre oamenii care se agățau de cei care veneau de la centru, cu speranța că le vor ajuta, povestește Larisa Turea. A fost o tragedie extraordinară care ne-a traumatizat ca neam, o tragedie care ne-a umilit, pe care am fost nevoiţi s-o suferim în tăcere pentru că era o temă interzisă. Deși s-a făcut totul ca populația băștinașă să fie distrusă prin teroare și înfometare, prin marginalizare și umilință, totuși mulți și-au păstrat calitățile cele mai puternice, au rămas oameni”.

Amintim că prima ediție a „Cărții foametei” a apărut în anul 1991, fiind semnată de Larisa Turea împreună cu Valeriu Turea. A doua ediție a cărții a apărut la București, în 2008. În baza acestei cărți cutremurătoare au fost montate două spectacole la Teatrul Național Radiofonic din București („Pâinea cea de-a pururi” și „Plânsul pământului”, în regia lui Petru Hadârcă), precum și spectacolul „Seceta roșie” la Teatrul Național din Iași. La Radio Moldova a fost montat un spectacol pentru copii – „Pâinică de la iepurele șchiop”, care a luat premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic.

Scriitoarea Larisa Turea continuă să cerceteze tema foametei. Concomitent, lucrează la o carte despre marele actor Dumitru Caraciobanu.