Stoianoglo se declară victimă a unui complot dintre actuala putere, ONG-uri și UE

255
1

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo a declanșat un nou atac la adresa actualei guvernări, erijându-se în victimă a unei campanii de denigrare publică ce ar avea ca unic scop înlocuirea sa în funcție. Mai mult, șeful Procuraturii Generale (PG) i-a învinuit luni, 4 octombrie, pe reprezentanții unor ONG-uri de top specializate în domeniul justiției, dar și pe fostul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, că ar fi complici la această campanie, ce ar fi fost declanșată cu ajutorul fostului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Corespondența de pe unul dintre telefoanele acestuia a fost decriptată cu ajutorul EUROPOL, în cadrul investigării dosarului fostului șef al PA, a declarat Stoianoglo, într-o conferință de presă.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Chiar în timpul acesteia, însă, în presa de la Chișinău a apărut o investigație care dezvăluie că una dintre procurorii din subordinea lui Stoianoglo, Miradolina Sușițcaia, coordonatoare a grupului de anchetă în cazul „Laundromatului rusesc”, nu ezită să se întâlnească „la o cafea”, cu persoane implicate în dosarul miliardelor spălate prin intermediul justiției din R.Moldova.

Alexandr Stoianoglo susține că Viorel Morari ar fi expediat în 2019 informații „reprezentanților puterii (cu referire la Guvernul condus de Maia Sandu – n.red.) pentru a manipula opinia publică și mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii și a procurorului general”.

„Investigând dosarul împotriva principalului mafiot din istoria Procuraturii Republicii Moldova – fostul șef al Procuraturii Anticorupție, am reușit, în condiții legale și cu suportul experților EUROPOL, să decodăm și să descifrăm corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari. Datele pe care am reușit să le analizăm demonstrează clar cum și cu ajutorul cui, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a manipulat opinia publică și mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii și a procurorului general. Descifrările oferite de EUROPOL devoalează esența concursului la funcția de procuror general, organizat de „oamenii buni”, arată cum vede puterea activitatea Procuraturii, ce fel de procuror general și-au dorit și, cel mai important, de ce se aspiră atât de mult la acest fotoliu”, declară șeful PG.

Stoianoglo susține că, fiind restabilit legal în funcția de șef al PA în septembrie 2019, Viorel Morari i-ar fi alimentat cu informații pe reprezentanții guvernului, în speță pe Vladimir Gavriliță, consultant la acea vreme a premierului Maia Sandu, responsabil pe domeniul organelor de forță și prevenirea spălării banilor, pe președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, și pe vicedirectorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Rusu. De asemenea, Morari s-ar fi aflat într-un strâns contact cu șeful Delegației Uniunii Europene de la Chișinău, Peter Michalko, „lucruri incompatibile cu statutul de procuror”, potrivit aceluiași Stoianoglo.

„Analiza comunicării lui Viorel Morari cu reprezentanții ONG-urilor arată clar ale cui interese sunt, de fapt, lobate de aceste organizații neguvernamentale în Republica Moldova. (…) Este suficient să deschidem lista donatorilor IPRE și devine limpede cine stă în umbră: Fundația Konrad Adenauer – organizație-partener al Președinției; Fundația Soros Moldova, Uniunea Europeană etc.”, insinuează procurorul general.

Toate aceste învinuiri vin după ce, săptămâna trecută, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea sa cu privire la eliminarea lui Dumitru Pulbere, cunoscut susținător al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), din componența Consiliul Superior al Procurilor (CSP). Locul acestuia va fi ocupat de Svetlana Balmuș, ca membră a CSP din partea societății civile, desemnată printr-un decret al Maiei Sandu.

În aceste condiții, componența Consiliului suferă o nouă modificare importantă, care, în condițiile recentelor modificări aplicate prin votul majorității parlamentare PAS la Legea cu privire la Procuratură, ar putea permite evaluarea performanțelor lui Alexandr Stoianoglo și, eventual, demiterea acestuia.

Menționăm în acest context că, tot săptămâna trecută, Stoianoglo a fost acuzat de corupere pasivă și abuz în serviciu. Învinuirea i-a fost adusă de deputatul PAS, Lilian Carp, care a depus la CSP o sesizare în legătură cu acțiunile din 2011 ale lui Stoianoglo, când acesta, din postura de președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, ar fi facilitat adoptarea unor modificări legislative ce au permis unor agenți economici să scoată bani din conturi bancare blocate în acel moment. Aceste acțiuni ar avea legătură cu dosarul denumit „Laundromatul rusesc”.

Încercarea ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, de a convoca luni, 4 octombrie, o ședință a CSP pentru a examina această sesizare nu a avut însă succes, în lipsă de cvorum. În aceste condiții, ministrul a acuzat-o pe președinta CSP, Angela Motuzoc, de obstrucționare a activității instituției și a amenințat-o cu o posibilă revocare din funcție.

Cu referire la dosarul „Laundromatul rusesc”, Deschide.md a publicat imagini în care procurorul Mirandolina Sușițcaia este surprinsă împreună cu Mihail Gofman, una dintre persoanele din anturajul afaceristului fugar Veaceslav Platon, despre care se spune că ar fi protejat de Alexandr Stoianoglo. Presa a scris anterior că, în septembrie 2020, Suşițcaia a semnat mai multe ordonanțe privind scoaterea de sub urmărire penală a celor 14 judecători, învinuiți că au pronunțat hotărâri ilegale pentru a facilita spălarea banilor, dar și faptul că Sușițcaia a fost cea care ar fi raportat versiunea inexistenței unor probe în dosarul „Laundromatului”. La rândul său, Gofman ar fi promovat activ modificări ale cadrului legal referitor la prevenirea și combaterea spălării de bani, în special includerea unui impozit nesemnificativ privind tranzacțiile financiare cu companii înregistrate în zone off-shore, menționează sursa citată.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here