Reuniunea Teatrelor Naționale, eveniment major în peisajul cultural românesc

149
0
Secvență din spectacolul „Orașul cu fete sărace” de Radu Tudoran, în regia lui Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași

Reuniunea Teatrelor Naționale, eveniment major în peisajul nostru cultural, se desfășoară între 15 și 26 septembrie la Chișinău, fiind consacrată celor 100 de ani ai Teatrului Național „Mihai Eminescu” (TNME). Participă teatre din București, Iași, Târgu Mureș, Craiova, Timișoara, Sibiu, Constanța, precum și toate teatrele Naționale din R. Moldova. Festivalul include și producții ale Teatrului Național Radiofonic București și ale Teatrului la Microfon de la Radio Moldova.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT
Scenă din spectacolul „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Vișniec, în regia lui Cristian Hadji-Culea, montat în premieră la TNME

Istoria comunismului…” de Matei Vișniec – o piesă despre un stat ca o casă de nebuni

Ediția a VI-a a Reuniunii este organizată de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României și al Institutului Cultural Român.

Reuniunea Teatrelor Naționale s-a deschis cu premiera piesei „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Vișniec, în viziunea regizorului român Cristian Hadji-Culea (scenografie de Adrian Suruceanu). Este o piesă despre oamenii sovietici, despre un stat ca o nemărginită casă de nebuni, cu un sistem care, inevitabil, produce sclavi dependenți de un Stalin. Ei nu mai pot trăi fără Stalin. Nici azi nu pot.

Scenă din spectacolul „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal” de Matei Vișniec, în regia lui Cristian Hadji-Culea, montat în premieră la TNME

Un text complex, parcă imitând cercurile infernului, absorbindu-te în mâzga dogmelor menite să spulbere orice aspirație sănătoasă spre libertate. Ghenadie Gâlcă, în rolul principal, cel al scriitorului Petrovski adus la balamuc să le explice bolnavilor doctrina comunistă, fascinează prin talentul său de a trece de la ironie la motive tragice, de la stări ludice la incandescența emoției, la scene cu-adevărat paroxistice. Un artist din prima linie a artei noastre dramatice, Ghenadie Gâlcă, împreună cu partenerii de scenă, ne arată treptele demenței și ale dezumanizării.

Trupa de actori a Naționalului „Mihai Eminescu” ajunge la maximă concentrare și se consacră partiturilor, fără să se cruțe. Din distribuție mai fac parte Iurie Negoiță (directorul spitalului de nebuni), Doriana Zubcu-Mărginean (Katia Ezova), Angela Ciobanu (Stepanida Rozanova). Alexandru Pleșca, Nicolae Ghereg, Valentin Zorilă, Ion Mocanu, Olga Triboi, Anișoara Bunescu, Angela Cărăuș, Draga-Dumitrița Drumi, Ana Tkacenko, Nicu Suveică, Constantin Adam, Dan Melnic, Mihai Zubcu, Nicolae Darie, Iurie Focșa, Sergiu Borș, Nicu Ciumașu.

Secvență din spectacolul „Orașul cu fete sărace” de Radu Tudoran, în regia lui Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași

Spectacolul ne aruncă direct în trecutul nostru sovietic, ca într-un cazan cu smoală. Dar, stând înmărmuriți în fotolii, în sala de spectacole, știm că trecutul s-a dus. Ne gândim că, poate, am scăpat de el – de aici bucuria.

Dramaturgul Matei Vișniec afirmă despre acest text dramatic al său: „Procesul comunismului a rămas o gaură neagră în istoria reflecţiei umane. Naţiunile civilizate ale Europei n-au făcut nici măcar efortul de a se inspira din procesul nazismului pentru a înţelege mai bine cum e posibil ca o ideologie, care a dus la moartea a o sută de milioane de oameni, – e vorba, firește, de ideologia comunistă, – să rămână încă în unele țări (chiar cu o aură de prestigiu) pe lista doctrinelor nejudecate și necondamnate. Iată de ce strigătul meu esențial în această piesă este „Stalin nu e mort!”.

Cristian Hadji-Culea: „Am venit cu două spectacole pe care le consider capodopere”

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași a prezentat în cadrul Reuniunii două spectacole ale unor mari regizori: „Plugarul și moartea” de Johannes von Tepl în regia lui Silviu Purcărete și „Orașul cu fete sărace” de Radu Tudoran, în regia lui Radu Afrim.

Potrivit lui Cristian Hadji-Culea, director al Naționalului ieșean, fiecare din cei doi cunoscuți regizori lucrează constant cu Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iași: „Radu Afrim montează în fiecare iarnă câte un spectacol la Teatrul Cub – una din sălile noastre, iar Silviu Purcărete e deja la a cincea colaborare cu Teatrul Național Iași. Asemenea colaborări sunt importante. Ambele spectacole cu care am venit acum la Chișinău, și pot s-o spun cu mâna pe inimă, sunt două capodopere. Sunt două spectacole excepționale cu care mă mândresc și mă bucur că au putut fi aduse și pe scena Teatrului Național din Chișinău”.

Directorul artistic al Naționalului de la Iași, Daniel Busuioc, critic de teatru și film, afirmă: „Teatrul Național din Iași e primul teatru național românesc. Ne bucurăm că a fost posibil să se desfășoare această Reuniune, toamna aceasta, pentru că anul trecut am fost văduviți de acest festival. Sperăm că publicul din Chișinău va aprecia spectacolele aduse de la Iași, mai ales că în „Orașul cu fete sărace” este o vorba de o poveste care se petrece în Basarabia. Spectacolul este realizat după nuvelele lui Radu Tudoran, transpuse scenic de Radu Afrim. E un spectacol emoționant și copleșitor”.

Subliniem că una dintre eroinele din „Orașul cu fete sărace” este Diana Vieru, o actriță de 22 de ani, născută la Strășeni, în R. Moldova. A studiat teatru la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. A câștigat Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin la Gala Premiilor UNITER 2021.

Reuniunea Teatrelor Naționale continuă. Felicitări organizatorilor pentru această sărbătoare a artei scenice, a culturii românești.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here