Mai bine fugar decât soldat la Stalin! (2)

229
0

Ura şi setea de răzbunare a românilor basarabeni faţă de ocupanţii sovietici a transformat eschivarea de la armata sovietică într-o acţiune de mari proporţii. Un document sovietic strict secret de o maximă orientare propagandistică, confirmă cele relatate. Este vorba despre o „informaţie privind rezultatele mobilizării în Armata roşie a celor supuşi serviciului militar de pe teritoriile eliberate ale RSSM şi actele de dezertare”, trimisă la 15 august 1944 tov. Şamberg din Secţia de organizare şi instructaj a CC al PCU(b).

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Dezertarea moldovenilor din Armata roșie se explică prin următoarele cauze:

influenţa agitaţiei elementelor contrarevoluţionare. De exemplu, în raionul Otaci a fost arestat dezertorul Ustroi – moldovean, din ţărani mijlocaşi, puţin ştiutor de carte, anul naşterii 1916, care, deghizându-se în haine femeieşti, desfăşura între combatanţi agitaţie antisovietică, convingându-i să dezerteze. În urma agitaţiei lui au dezertat 15 persoane (Ustroi a fost arestat);

apropierea de RSSM a punctelor de înrolare (or. Moghiliov-Podolsk, st. Vapnearka, st. Pescianka), din care cauză recruţii sunt deseori vizitaţi de rude, care îi influenţează corespunzător. Au fost cazuri când soţiile şi rudele în vizitele lor transmiteau mobilizaţilor scrisori provocatoare cu asemenea conţinut: „Veţi fi duşi în Siberia la muncă, acolo unde se află numai criminalii. Plecaţi acasă, curând vor veni românii”;

neajunsurile în asigurarea materială a mobilizaţilor, precum şi lucrul politic nesatisfăcător.

În afară de acestea, menționăm pedepsele aplicate dezertorilor de către unele comitete militare raionale, care, în loc să-i trimită pe dezertori înapoi, se limitau doar la aplicarea unor amenzi, lăsându-i pe dezertori la lucrările de fortificare sau în industrie la locul anterior de trai.

Sunt cazuri când lucrătorii comitetelor militare raionale întreţineau legături criminale cu dezertorii. Astfel, lucrătorii comitetului raional Glodeni luau de la dezertorii reţinuţi mită în vin, produse alimentare şi, împreună, se dedau beţiei. Vinovaţii sunt traşi la răspundere.

În legătură cu mobilizarea în Armata roşie, dispoziţia populaţiei şi, în special, a femeilor s-a înrăutăţit. Acest fapt se confirmă prin scrisorile localnicilor scrise rudelor aflate în Armata roşie. Aducem la cunoştinţă cele mai des întâlnite texte:

Cet. Batrâniuc din satul Gaşpar, raionul Brătuşeni, judeţul Bălţi, scrie în regiunea Kirov – pentru Batrâniuc: „Dragul meu Stepan, secara e foarte bună, iar grâul e şi mai bun, dar eu sunt foarte mâhnită când mă duc în câmp din cauză că nu are cine să strângă roada…”.

Cet. Niculici M. din sovietul sătesc Năduşiţa, raionul Drochia, judeţul Soroca, scrie în oraşul Celeabinsk – pentru Niculici: „Dragul meu Ivan, pe 26 a fost o mare scârbă în sat, fiindcă au luat tot tineretul, şi mari, şi mici. I-am petrecut tot satul. Erau mulţi copii mici, îi cuprindeam şi plângeam. Toţi plângeam, iar femeile cădeau în genunchi şi sărutau pământul şi ţipau din toate puterile, să nu le ia copiii. Se vorbeşte că o să le ia şi pe fete…”.

Cet. Cotlari din s. Târnova, judeţul Soroca, scrie către poşta militară – pentru Cotlari: „Dragul meu Efim, grâul s-a făcut frumos, dar nu are cine să-l strângă. Femeile sunt fără soţi, iar fetele fără flăcăi şi satul e pustiu. Roagă-te să-ţi dea drumul măcar pe o lună şi ne vei ajuta…”.

Cet. Vozdasţa din r-l Târnova, judeţul Soroca, scrie pentru Vozdasţa G.: „…dragul meu frate, te rog fă ceva şi vino acasă. În sat e jale, numai femei care plâng prin câmpuri, fiindcă nu are cine strânge pâinea. Noi avem 3 ha de grâu şi nu are cine să strângă – mama e singură…”.

Cet. Podşrneac din s. Mândâc, r-l Târnova, judeţul Soroca, scrie către poşta militară – pentru Podşrneac: „…dragul meu soţ, îţi comunic că nu ştiu cum vom strânge pâinea, deoarece nu au rămas nici calici, nici orbi în sat şi aş vrea să ştiu când vei veni tu?…”.

Cet. Cehovici din satul Scocina,  r-l Târnova, judeţul Soroca – pentru Cehovici V.: „…dragul meu tată, roada e foarte bună, în special grâul, dar nu ştiu cine o va strânge. Afanasii a fost mobilizat de comisia a treia, am rămas singuri. Vino să ne ajuţi la strâns…”.

Cet. Sârbu din s. Mândâc, r-l Târnova, judeţul Soroca, scrie pentru Sârbu N.: „…dragul meu soţ, îţi comunic că pâinea s-a făcut tare bună, numai că nu ştiu cine şi cu ce o va strânge. Noi vom strânge sau statul, fiindcă se vorbeşte că totul va fi strâns de stat, iar noi vom rămâne doar cu munca. Îmi vine foarte greu cu copiii şi vitele şi cu lucrul, îmi vine să-mi iau lumea în cap. Muncim foarte mult, numai nu ştiu pentru cine. Nu ştim nimic, iar viaţa e foarte grea…”.

Pregătirea pentru înrolarea ulterioară a cetăţenilor născuţi în anul 1927

Lucrul de pregătire cu recruţii născuţi în anul 1927 din raioanele eliberate ale republicii s-a început la 10 aprilie 1944.

S-a întocmit lista recruţilor, fiind depistate 11331 de persoane, din care:

Neştiutori de carte – 1359 pers. (cu 4-5-7 clase româneşti erau scrişi la analfabeţi – Al.M)

Puţin ştiutori de carte – 2118

Necesită tratament – 681

După naţionalitate :

Moldoveni – 7903 pers.

Ucraineni – 2764

Ruşi – 495

Alte naţionalităţi – 169

În contingentul de recruţi nu sunt membri ai PCU(b) şi candidaţi pentru intrarea în rândurile PCU(b), precum şi comsomolişti.

În raioanele eliberate ale republicii au fost organizate 80 de puncte militare, asigurate cu terenuri sportive, tiruri, câmpuri pentru exerciţii militare. Au fost organizate igienizarea, spălatul în baie, tunsul, ca rezultat, nu a fost înregistrat nici un caz de epidemie.

S-au organizat concentrări pentru o instrucţie de 5 zile, au fost selectaţi comandanţii subdiviziunilor.

În general, programul a fost însuşit la nivel satisfăcător. Astfel, la comitetul militar raional Bălţi concentrările au fost finalizate cu nota generală de 3,5, pe comitetul militar raional Drochia sunt 80 de eminenţi, rezultate bune – 120, medii – 125, slabe – 35 etc.

Şeful secţiei de organizare şi instructaj

al CC al PC(b) din Moldova                                           Şciolokov

(Arhiva OSPRM, F. 51, inv. 2, d. 36)

Mii şi mii de români basarabeni n-au avut totuşi de ales şi au fost nevoiţi să lupte de partea sovieticilor. Mulți, foarte mulți români basarabeni și-au pierdut viața pe câmpurile de luptă din Polonia, Cehoslovacia, Austria şi Germania. Mulți, foarte mulți s-au întors de la războiul sângeros schilozi, fără o mână, fără un picior, s-au chiar fără ambele… Alţii, răniţi mai grav sau mai uşor, au avut serioase probleme de sănătate toată viaţa. Oricum, şi-au făcut datoria în faţa Europei.

Dar n-au mai avut viaţă bună, chiar dacă războiul s-a terminat, deoarece România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Albania, Germania (parţial) s-au pomenit deja sub ocupaţie sovietică. În respectiva listă erau şi Estonia, Letonia, Lituania etc. Batjocura şi violenţa față de tot ce-i românesc a continuat încă mulţi ani.

Românii care au luptat în război nu aveau dreptul să-şi zică veterani ai războiului, ci numai „participanţi”. Iar pe cei care au luptat în armata română condusă de Mareşalul Ion Antonescu autorităţile sovietice i-au lipsit de orice înlesniri, care le erau acordate doar celor care au luptat de partea ruşilor.

Tot noii stăpâni le-au interzis acestora să poarte distincţiile româneşti, primite pentru merite deosebite în luptă. Mai mult decât atât, în presă, la radio a început o propagandă de învrăjbire a societăţii împotriva acestor foşti militari, numiţi „fascişti, hitlerişti” etc. Multora din aceşti oameni li se refuza sub diferite motive angajarea la un serviciu. Cu adevărat, mai bine fugar decât soldat la Stalin.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here