Integrarea economică dintre cele două maluri de Prut, între vorbe și fapte

237
0

La finele săptămânii trecute, s-a consumat, mai puțin luat în seamă de presă, un eveniment care, acum câțiva ani, ar fi fost tirajat mult mai intens de presa moldovenească. O delegație în frunte cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a inclus președinții mai multor comisii parlamentare, s-a aflat în vizită la București, unde s-a întreținut cu președinții Senatului și Camerei Deputaților, cu deputați și senatori români.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Vizita nu s-a bucurat de o atenție deosebită nici în presa din România, preocupată de criza din Partidul Național Liberal aflat la guvernare, chiar zilele acestea consumându-se o moțiune de cenzură împotriva guvernului Câțu. Deși moțiunea nu a trecut, situația politică internă la București rămâne încă destul de tulbure.

Cât privește presa moldovenească, aceasta nu a primit nici un indiciu nou, care să merite a fi reflectat pe larg or vizita s-a consumat fără declarații memorabile sau identificarea unor noi proiecte, care să sporească interesul publicului larg.

Avem foarte multe de făcut”

Ulterior, Dumitru Alaiba, președintele Comisiei Economie Buget și Finanțe, a menționat pe pagina sa de Facebook că, în plan bilateral, este foarte mult de lucru, fără însă a intra în detalii.

Dis-de-dimineață am avut două întrevederi cu omologii mei din Camera Deputaților și din Senatul României. Avem multe, multe de făcut. Așteptările oamenilor sunt mari și timp nu avem. Oamenii au așteptat prea mult”, menționa acesta.

În aceeași cheie el a menționat că trebuie recuperat foarte mult în relația cu România, ca oamenii să-i vadă beneficiul, și că nu trebuie să ratăm acest moment unic.

Legendara conductă de gaze naturale dintre România și Republica Moldova este un proiect care a apărut în discuții încă de pe timpul premierului Tarlev. Și s-a tot mișcat cu viteza melcului. De atunci am avut 10 prim-miniștri (nici nu mai număr interimarii) și tot nu e dus până la capăt”, amintește președintele comisiei. El nu a enumerat toate proiectele din energetică, infrastructură, investiții și antreprenoriat, armonizare legislativă, educație și cultură, cooperare bilaterală etc., care puteau fi realizate demult, însă a promis că în acest mandat vor duce asemenea inițiative până la bun sfârșit, ca să schimbe spre bine viața oamenilor, și vor fi lansate altele noi.

În cadrul vizitei a fost reconfirmată intenția organizării unei ședințe comune de guvern, anunțată anterior.

Totuși, la modul concret, publicul larg nu a aflat prea multe, ce fel de proiecte urmează a fi implementate și când.

Săptămâna aceasta, și ministrul de Externe, Nicu Popescu, a făcut o vizită la București, unde iarăși s-a vorbit despre comunitatea de limbă, cultură și istorie, colaborarea bilaterală, aprofundarea relațiilor, integrarea europeană a Republicii Moldova prin România etc. Altfel spus, aceleași declarații, pe care le auzim de peste un deceniu, însă care încă nu s-au materializat, decât cu mici excepții.

Încă 100 de milioane de euro din partea României, capacitatea de absorbție e sub semnul întrebării

Unul din rezultatele concrete ale deplasării lui Popescu la București poate fi considerată înțelegerea prealabilă în vederea încheierii unui nou acord de asistență nerambursabilă, acordată Republicii Moldova de către România, care s-ar afla într-o fază finală de redactare, potrivit ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu.

Așa cum am discutat deja în timpul vizitei la Chișinău din 23 iulie cu doamna președintă Maia Sandu, cu doamna Gavrilița, chiar înainte să fie desemnată ca prim-ministră, acest acord va integra și protocoalele adiționale care au fost deja încheiate. Până în prezent, au fost deja încheiate și au intrat în vigoare cinci protocoale adiționale”, a precizat Aurescu.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe al României, ar putea fi extinse domeniile de aplicabilitate a acordului și, în același timp, să fie mai eficient.

Vom lucra și la mecanismul de implementare în așa fel încât aplicarea acestui acord să fie mai rapidă, sustenabilă și vizibilă în același timp, pentru a asigura impact mai bun pentru aceste proiecte pe care le vom finanța în Republica Moldova”, a adăugat Bogdan Aurescu.

Cât despre suma care va fi alocată de Guvernul României pentru noul acord, ministrul român a spus că nu s-a ajuns încă la o decizie finală, dar este examinată „posibilitatea de a crește această sumă, cel puțin până la nivelul de 100 de milioane de euro, care era inițial prevăzută”.

Este o sumă destul de mare, este însă puțin probabil că va fi absorbită în întregime de partea moldoveană.

Totuşi, cu ajutorul acestor resurse s-a reuşit renovarea a peste 1.000 de grădinițe, instituții școlare etc. Totodată, s-au alocat şi bani pentru alte proiecte, inclusiv pentru faza iniţială a gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău.

Proiectele de interconectare energetică se mișcă cu pași de melc

Dincolo de această finanțare, nu prea există realizări importante pe agenda bilaterală decât în domeniul energetic, care, deși într-un ritm extrem de lent, totuși s-a mișcat înainte. Astfel, pe moment există conducta de gaz Iași-Ungheni-Chișinău, care însă nu poate fi utilizată la capacitate maximă din cauza că presiunea gazelor pe partea românească este mai mică decât în sistemul moldovenesc. Este, prin urmare, necesară o stație de comprimare, care era planificată să fie dată în exploatare în 2022. Chiar și așa, nu se știe când sau, în general, dacă Republica Moldova va consuma gaze românești dat fiind faptul că volumul acestora este destul de redus și mai scump, în prezent, decât al celor rusești. Nu ar fi o problemă, pentru că prețul s-ar putea schimba în viitor și Republica Moldova ar putea achiziționa gaze, dacă nu din România, cel puțin de pe bursele europene de profil, atunci când va fi mai avantajos. De fapt, aceasta e misiunea conexiunii energetice spre vest: să excludă posibilitatea șantajului energetic, pe care Rusia îl aplica frecvent, din cauza că era singura sursă disponibilă de gaz pentru moldoveni.

Totuși, acest proiect, dar și cel de interconectare a rețelelor electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinău, în desfășurare, au mai degrabă o importanță strategică decât de intensificare a relațiilor economice dintre cele două maluri ale Prutului.

Autostrada nu este o prioritate pentru guvernul Gavriliță

Pentru acestea sunt necesare altfel de proiecte. Spre exemplu, o integrare a pieței de capital moldovenești cu cea românească prin deschiderea unei filiale a Bursei de Valori București, ceea ce ar crea condiții pentru sporirea investițiilor private de pe malul stâng al Prutului pe cel drept, și invers. Alt proiect, care ar consolida relațiile dintre cele două părți divizate momentan ale spațiului românesc, ar fi construirea unei autostrăzi care să unească Chișinăul cu Iașiul și, în perspectivă, cu Bucureștiul.

În acest sens, chiar există un proiect, elaborat de ONG-ul de la Chișinău, Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, IDEP Moldova, care de vreo trei ani promovează inițiativa Moldova-vrea autostradă. Iurie Calestru, unul din promotorii proiectului, a avut vizite nenumărate atât la Bruxelles, cât și la București, Kiev și Chișinău. În capitala UE chiar a primit promisiuni de finanțare a proiectului promovat, care prevede construcția unei autostrăzi de la Iași spre Chișinău și, mai departe, spre Odesa. Pe partea românească este deja în proces de implementare, la diferite stadii, construcția autostrăzii Târgu-Mureș-Iași-Ungheni (autostrada Unirii), care prevede aducerea magistralei rutiere până la nord de orașul Ungheni, inclusiv construcția unui pod. Însă, potrivit lui Calestru, pentru ca proiectul să obțină finanțări din partea UE, trebuie ca acesta să fie inclus în planul de guvernare de la Chișinău. Însă, până acum, în acest plan este inclusă doar construcția podului de la Ungheni.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here