„Fleacurile” și „lucrurile importante” ale securității RM

Circa 33,2% din respondenții unui sondaj consideră că Ștefan cel Mare și Sfânt a fost personalitatea care a asigurat „cel mai înalt nivel de securitate pentru Moldova”. Marele voievod este urmat în acest top de Vladimir Voronin – 7%, Maia Sandu – 1,4%, Mircea Snegur – 1,3%, Leonid Brejnev – 1,0%, Vlad Țepeș – 1,0%, Iosif Stalin – 0,9%, Igor Dodon – 0,9%, Dimitrii Cantemir (domnul Țării Moldovei, Dimitrie Cantemir) – 0,8%, Ion Bodiu (Ivan Bodiul, prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească) – 0,3% și Lebedev (probabil, generalul rus Aleksandr Lebed) – 0,3%.

Acest sondaj a fost realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing CBS-Research la comanda Centrului de Informare și Documentare NATO. De fapt, studiul cu pricina și-a propus să afle percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare al Republicii Moldova.

Respondenții au fost solicitați să spună care „este personalitatea politică sau istorică ce a luptat sau a asigurat țării un nivel înalt de securitate și apărare”.

„Pentru noi, era important să aflăm la ce perioadă consideră populația că era un stat sigur, când a fost asigurată securitatea”, a explicat Elena Mârzac scopul acestei întrebări, precizând că nu Centrul de Informare și Documentare NATO a formulat întrebarea cu pricina, ci Centrul de Studii Sociale și Marketing CBS-Research.

„Astea sunt niște fleacuri”

La rândul său, directorul executiv al Centrul de Studii Sociale și Marketing CBS-Research, Ion Jigău, a explicat apariția în sondaj a acestor nume distorsionate de personalități „prin memoria istorică” a moldovenilor.

„Place sau nu acest lucru cuiva, este memoria istorică. Nu am pus noi personalitățile într-o anumită ordine. Rotația s-a făcut în funcție de preferințele respondenților. Astfel, Ștefan cel Mare a rămas pe primul loc. Și care este treaba, măi băiete?”, a întrebat el didacticist.

Solicitat totuși să explice ortografierea eronată a numelor personalităților, Ion Jigău a recunoscut greșeala, numai că a considerat asemenea greșeli „un fleac”, „restul întrebărilor prezentând interes pentru societate”.

„După tine, asta este unica întrebare care merită discutată? Atâtea întrebări sunt acolo care prezintă interes pentru societatea noastră. S-a găsit o întrebare care este poate un clenci… Nu contează nimic altceva?”, a spus el suspicios și supărat pe comentariile apărute pe rețelele de socializare despre demersul „firmei sale”.

„Lucrurile importante”

De fapt, la calm, directorul Centrului de Informare și Documentare NATO, Elena Mârzac, a declarat că, în urma schimbărilor politice, este necesară o reformă a domeniului securității și apărării, iar acest lucru nu poate să fie făcut fără a afla percepțiile moldovenilor despre securitatea statului lor.

„Am realizat că nu există un studiu despre percepția cetățenilor moldoveni referitor la securitate. Acest studiu este necesar pentru crearea unei baze pentru viitoarele documente de politici. Dacă nu avem susținerea populației pe o anumită direcție, este complicat să legitimăm anumite opțiuni în domeniul securității și apărării”, a explicat Elena Mârzac.

Astfel, studiul realizat de Centrul de Studii Sociale și Marketing CBS-Research demonstrează că percepțiile moldovenilor despre apărare și securitate au cunoscut anumite mutații comparativ cu ultimii patru-cinci ani.

„Știrile false, cea mai mare amenințare”

De exemplu, deși majoritatea respondenților (66,4%) se informează despre securitatea și apărarea statului de la televizor, consideră că politica externă a Republicii Moldova ar trebui să se orienteze spre „Europa” (49,7%). Pentru comparație, doar 21,1% din respondenți susțin că Chișinăul ar trebui să își orienteze politica externă spre Rusia.

În același timp, în opinia a 50,9% din participanții la sondaj, cele mai mari amenințări externe la adresa Republicii Moldova sau a cetățenilor țării noastre sunt „știrile false, propaganda externă, războiul informațional și dezinformarea”. Totodată, 24,1% din respondenți consideră că Rusia reprezintă o amenințare pentru Republica Moldova.

În situația în care Republica Moldova s-ar confrunta cu o problemă de securitate, arată sondajul, 35,9% din respondenți consideră că România ar putea să-i ofere ajutor. Alți 35,5% din cei care au participat la studiu consideră că sprijinul pentru Republica Moldova ar trebui să vină din partea Federației Ruse.

Trebuie indicat, de asemenea, că, potrivit sondajului, 30 la sută din respondenți consideră că acest sprijin pentru R. Moldova ar trebui să vină din partea Uniunii Europene.

Agățați de neutralitate

Totodată, 31% din respondenți opinează că soluția pentru securitatea Republicii Moldova ar fi independența.

Neutralitatea (neaderarea la blocurile militare) reprezintă o garanție a securității pentru 20,6 la sută din participanții la sondaj.

Unirea cu România ar rezolva problemele de securitate ale Republicii Moldova doar pentru 13,6% din respondenți. În același timp, conform rezultatelor sondajului, 13,0% din respondenți susțin că Rusia ar fi o soluție pentru securitatea statului moldovenesc.

Cele mai mari preocupări sau amenințări ale societății la adresa Republicii Moldova ar fi, în opinia a 70,3% din respondenți, plecarea tineretului/ specialiștilor/ forței de muncă.

Un nou val de COVID-19 ar reprezenta o amenințare la adresa Republicii Moldova pentru 53,1 la sută din participanții la studiu.

În același timp, 50,2% din respondenți consideră că cea mai mare amenințare la adresa statului este „lipsa de dreptate”.

Elena Mârzac și-a exprimat speranța că acest sondaj va servi drept suport pentru instituțiile de stat, pentru cercetători, pentru diferite programe, inclusiv campaniile de informare.