Mai bine fugar decât soldat la Stalin! (1)

Ura şi setea de răzbunare a românilor basarabeni faţă de ocupanţii sovietici a transformat eschivarea de la armata sovietică într-o acţiune de mari proporţii.

Deschiderea celui de-al doilea front, ajutoarele enorme venite de la aliați au contribuit esențial ca în anul 1944 situaţia de pe Frontul de Est să se schimbe radical în favoarea ruşilor. Rolul hotărâtor în această schimbare l-au avut victoriile de la Stalingrad şi Kursk. Operaţiile militare s-au apropiat şi au început să se desfăşoare pe teritoriul Basarabiei.

În multe cazuri, cadavrele ostaşilor din armata adversă căzuţi pe câmpul de luptă erau adunate de sovietici şi arse, iar în cel mai bun caz era săpată o groapă mare şi aruncaţi toţi la grămadă ca nişte vite. Soldaţii şi ofiţerii capturaţi prizonieri erau maltrataţi, batjocoriţi, „judecaţi” şi, în cel mai bun caz, erau trimişi la munci forţate în Siberia, Altai, iar în cel mai rău caz erau împuşcaţi.

Când mersul celui de-al Doilea Război Mondial era la apogeu, comandamentul sovietic a început să aplice o metodă „clasică imperială rusească” şi pe prima şi a doua linie erau aruncaţi soldaţi de alte naţionalităţi: ucraineni, belaruși, moldoveni, gruzini, ciuvaşi, kazahi etc. Anume pentru a alimenta aceste poziţii era nevoie permanent de „carne de tun”.

Majoritatea basarabenilor s-au convins şi au avut nefericirea să-i vadă ce prezintă ruşii ocupanţi în 1940-1941. Probabil că anume acest lucru a fost de ajuns, ca părinţii şi fiii lor de vârsta cătăniei să se eschiveze de la mobilizarea sovietică. Ura şi setea de răzbunare a românilor basarabeni faţă de ocupanţii sovietici a transformat eschivarea de la armata sovietică într-o acţiune de mari proporţii.

Un document sovietic strict secret, de o maximă orientare propagandistică, confirmă cele relatate. Să-l urmărim (traducerea ne aparține):

STRICT SECRET

CC al PCU(b) – Secţia de organizare şi instructaj

Tov. Şamberg

15 august 1944

I n f o r m a ţ i e

privind rezultatele mobilizării în Armata roşie a celor supuşi serviciului militar de pe teritoriile eliberate ale RSSM şi actele de dezertare

După eliberarea raioanelor RSSM (ca să vezi, ei sunt eliberatori – Al.M.) de sub ocupaţia româno-germană, organele puterii sovietice, organizaţiile de partid şi Comisariatul militar al RSSM au efectuat un lucru enorm pentru organizarea evidenţei militare şi chemarea supuşilor militari din rezervă în Armata roşie şi la muncă.

Comisariatele militare din raioanele eliberate ale RSSM au finalizat evidenţa supuşilor militari din rezervă la 15 aprilie 1944. În evidenţă, conform listelor, au fost luate 164457 de persoane, supuşi militari din rezervă, şi 6998 de persoane, recruţi născuţi în anul 1927. Acest lucru preliminar a dat posibilitate comisiilor de recrutare să efectueze cu succes mobilizarea.

În urma mobilizării au fost înrolate în armată 112073 de persoane, din ele:

Potrivite pentru serviciul militar – 103285 persoane;

Potrivite pentru serviciul auxiliar – 8773 persoane;

Potrivite pentru muncă fizică – 15 persoane.

În perioada efectuării mobilizării au avut loc cazuri de eschivare de la mobilizare. În raionul Vertiujeni nu s-au prezentat 4 persoane, din ele au dezertat din raion trei persoane. În raionul Soroca a avut loc un caz de vătămare corporală – fiind supus militar, Purice, anul naşterii 1921, în scopul eschivării de la serviciul în Armata roşie, şi-a făcut o injecţie în picior, introducând o soluţie care a provocat inflamarea piciorului. În raionul Otaci supuşii militari de la două soviete săteşti (Cricicani şi Gorodişte) timp de două zile nu s-au prezentat la centrul de recrutare. S-a stabilit că neprezentarea a fost cauzată de activitatea unor elemente duşmănoase care răspândeau zvonuri, că în zilele apropiate se va întoarce armata română. Din cei patru conducători ai acestui grup, doi au fost arestaţi iar doi au dispărut. În raionul Lipcani din motive religioase, nu s-au prezentat la punctul de recrutare 61 de persoane din satele Cotiujeni, Corşeneţ şi Larga. Ca rezultat al măsurilor întreprinse, toate aceste persoane au fost îndreptate conform destinaţiei.

La finalizarea mobilizării de către comisiile de înrolare, în raioanele eliberate au rămas din diferite motive 43023 de persoane, supuşi militari, din ei:

Lăsaţi specialişti în industrie şi agricultură – 1811 persoane;

Rezervați pentru economia naţională – 6788 de persoane;

Beneficiază de amânare din motive de sănătate – 3122 de persoane;

Lăsaţi la narkomate, pasibili rezervării – 2573;

Resurse libere, pasibile mobilizării – 28729.

Asigurarea industriei cu forţă de muncă se realizează în două direcţii:

1. Rezervarea forţei de muncă pentru industrie şi agricultură în teritoriu:

În total, pe republică au fost rezervate 11710 persoane, din acestea pe Narkomate:

Narkomzem – 1442                     Pe organele puterii de stat – 695

NKPS – 5807                                               Narkommestprom – 427

Narkompros – 544                                        Narkomat Afaceri interne – 522

Narkompişceprom – 491                               Alte narkomate – 1530

Upolnarkomsveazi – 252

2. Urmează a fi mobilizate şi transportate peste hotarele republicii 13456 persoane, au fost selectate şi transportate 10156 persoane, inclusiv pe narkomate:

din metalurgia neagră – 1200

din industria de extragere a cărbunelui – 4500

din Circumscripția militară Odesa – 500

UAS – 1495

Direcţia GUAS al NKVD – 2461

Selectaţi pentru transportare – 715

Reţinerea transportării supuşilor militari pentru industrie are loc din cauza că reprezentanţii întreprinderilor sosiţi după forţă de muncă nu sunt asiguraţi cu finanţe şi alimente. Reprezentantul Narkomului industriei de extragere a cărbunelui nu a sosit până în prezent pentru a lua în primire forţa de muncă, mobilizată încă în trimestrul III.

Cazuri de dezertare şi lupta cu ele

Cazurile de dezertare din Armata roşie aveau la început un caracter izolat, mai târziu devenind un fenomen de masă. Numărul de dezertori şi persoane, care se eschivau de la înrolarea în Armata roşie a ajuns la cifre enorme. Astfel, în perioada aprilie-iunie, organele NKVD au reţinut 4321 de persoane, din ele dezertori – 3819 persoane şi care se eschivau – 502 persoane.

Numărul reţinuţilor creştea de la o lună la alta:

Aprilie – 318 dezertori                           21 se eschivau

Mai – 1034                                             104

Iunie – 2969                                           371

Cele mai multe cazuri de dezertare se întâlnesc în raioanele situate pe malul drept al Nistrului. Astfel, dacă în raioanele din stânga Nistrului au fost reţinute: în Camenca – 64 de persoane, în Grigoriopol – 48 de persoane, în 9 raioane ale judeţului Soroca în aceeaşi perioadă au fost reţinute 1561 de persoane.

Majoritatea dezertorilor şi persoanelor care se eschivează de la mobilizare ziua se ascund în păduri, tufişuri, râpele din apropierea localităţilor, iar uneori chiar în localităţi, şi noaptea muncesc în câmp. Unii, eschivându-se de la mobilizare, încearcă să se angajeze în transportul feroviar.

Însă în unele cazuri dezertorii trec în ilegalitate, folosesc pentru trai bordeie, îşi fac căsuţe în copaci, se deghizează în haine femeieşti etc.

În ultima vreme avem şi cazuri de organizare a grupărilor banditeşti din rândurile dezertorilor. În raionul Ocniţa, judeţul Soroca, operează o grupare banditească în componenţa a nouă dezertori, înarmaţi cu arme de foc. O grupare banditească din dezertori a operat şi în raionul Otaci, judeţul Soroca, în prezent este parţial lichidată.

Alexandru Moraru

istoric-arhivist, publicist