Guvernul Gavriliță, reprezentant al noii stângi moldovenești?

Deși toate publicațiile și televiziunile, atât din țară, cât și de peste hotare, anunțau la 11 iulie, curent, că alegerile anticipate de la Chișinău au fost câștigate de un partid de dreapta, acțiunile de până acum ale executivului sunt mai degrabă de stânga.

Am dat zilele trecute în Internet peste un articol despre Margaret Thatcher, cea care preluase frâiele guvernării Regatului Unit în plină criză (Bolnavul Europei) în 1979 și a plecat lăsând în urmă o Mare Britanie prosperă, revenită printre națiunile de frunte ale lumii în 1990. Astfel, Margaret Thatcher a rămas în istorie ca unul dintre cei mai puternici șefi de stat din secolul XX.

Doamna de fier a Marii Britanii a lăsat în urmă pe lângă o țară prosperă și multe aforisme, citite și citate până în prezent, care sunt adevărate repere pentru politicieni, mai ales pentru cei ajunși la guvernare.

Banii nu cad din cer. Ei trebuie făcuţi pe pământ

Fiind cu gândul la guvernarea actuală moldovenească, mi-a atras atenția un citat care spune că, „dacă vrei ca ceva să fie spus, cere-i unui bărbat acest lucru şi el îl va spune; dacă însă vrei ca un lucru să fie făcut, cere-i unei femei şi lucrul va fi făcut”. Arată bine acest citat pentru Republica Moldova, dacă pornim de la faptul că două din trei instituții ale puterii politice din stat sunt conduse în prezent de femei.

Iron Lady (Doamna de fier) a avut însă și altfel de citate, inspirate din convingerile sale conservatoare, care în plan economic țin de liberalismul economic: „Nimeni nu-şi va aduce aminte de Bunul Samaritean, doar pentru intenţiile lui bune. Ci şi pentru că a avut bani”, sau „Banii nu cad din cer. Ei trebuie făcuţi pe pământ”.

Dacă aplicăm aceste citate la realitatea curentă moldovenească, constatăm însă că ele nu sunt tocmai favorabile actualei puteri cu două femei în poziții-cheie în stat.

Aparent, ne merge bine

Prim-ministrul Natalia Gavriliţă anunța recent la un post privat de televiziune că veniturile bugetare au sporit în opt luni ale anului în curs cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Majorarea semnificativă a fost confirmată de un comunicat a Fiscului, care a anunțat că a acumulat cu 17,9% mai mulți bani decât anul trecut. Potrivit Fiscului, încasările la Bugetul public național au constituit 30 de miliarde de lei, în creștere cu peste 4,5 miliarde lei sau cu 17,9 % față de perioada similară a anului precedent.

„Sperăm că până la sfârşitul anului, în bugetul 2021 vor fi transferate cu opt la sută mai multe impozite decât era planificat. Dar ne amintim că bugetul a fost aprobat cu un deficit de 14 miliarde de lei, dintre care aproximativ opt miliarde de lei urmau să fie acoperite din resurse externe. Dar aceşti bani nu au fost transferaţi”, a spus Gavriliţă.

De unde vor lua restul banilor? Şefa Guvernului a anunţat și despre alocarea celor 236 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional, care deja se află în conturile Băncii Naţionale.

Potrivit ei, cu fondurile obţinute de la FMI şi cu veniturile bugetare în creştere, în 2021 Executivul va putea să guverneze mai bine.

E nevoie de peste 700 de milioane pentru majorarea pensiilor

Doamna prim-ministru s-a referit, probabil, prin această afirmație și la preconizata majorare și indexare a pensiilor, un proiect în acest sens fiind plasat deja de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale în atenția opiniei publice pe platforma guvernamentală www.particip.gov.md.

Potrivit proiectului, din data de 1 octombrie, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 2000 de lei și, totodată, vor fi indexate toate pensiile.

Deși sunt promovate la pachet, cele două majorări au origini diferite. Indexarea este un proces firesc, care presupune păstrarea puterii de cumpărare a cetățenilor. Astfel, atunci când cresc prețurile, adică crește inflația, Guvernul este obligat să majoreze în aceeași proporție și veniturile pensionarilor. Indexarea se face în baza unei legi din 1998, modificată de mai multe ori. Ultima modificare, făcută acum un an, prevede că pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare este egal cu media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum din ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – cu rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs.

Astfel, așa cum rata inflației înregistrată în primul semestru al anului 2021 față de decembrie 2020 conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică este de 3,86%, proiectul propune indexarea, la 1 octombrie, a prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat cu 3,86%.

Ministerul amintește că indexării sunt supuse toate categoriile de pensii, indiferent de tipul lor, mărimea pensiei şi nu de la caz la caz.

Totodată, de la 1 octombrie 2021, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 2000 de lei, diferenţa dintre cuantumul pensiei minime şi cuantumul pensiei calculate se va achita din mijloacele bugetului de stat. Astfel, PAS își onorează o promisiune electorală, de a majora pensia minimă până la 2000 de lei, acum mărimea acesteia fiind de puțin peste 1300 de lei. Pentru indexare Guvernul are nevoie de 188,2 milioane lei, iar pentru majorare – de 512,7 milioane.

De unde va lua guvernul Gavriliță bani pentru majorări

Deși nu a spus-o cu franchețe, devine tot mai clar că, pentru a majora pensiile, guvernul mizează pe cele 236 de milioane de dolari de la FMI, dar și pe alte împrumuturi din exterior, chit că pe plan extern ne merge din bine în mai bine.

Este de remarcat că promisiunea PAS de majorare a pensiilor a fost catalogată de multă lume drept populistă în timpul alegerilor, or programul actualului partid de guvernare pe partea economică arăta foarte vag, fără acțiuni clare și măsurabile, care să arate cum va crește economia astfel încât să fie asigurată și majorarea pensiei.

Atât premierul Natalia Gavriliță, cât și doamna președinte Maia Sandu au dat de înțeles că achitarea pensiilor din bani împrumutați ar fi o măsură temporară, iar ulterior, veniturile pentru pensiile majorate urmează a fi obținute din creșterea economică.

La rândul său, creșterea ar urma să vină din eradicarea corupției și îmbunătățirea climatului de afaceri, care ar stimula dezvoltarea afacerilor, în opinia guvernului. În plus, atât președinta, cât și unii fruntași ai partidului de guvernare au accentuat în repetate rânduri că vor cere de la mediul de afaceri o conformare fiscală benevolă. Adică, afaceriștii care au evitat până acum Fiscul să fie buni să-și respecte de acum încolo obligațiile de cetățeni și să renunțe la evaziunea fiscală.

Astfel, dacă privim prin prisma promisiunilor electorale și a primei luni de guvernare, constatăm că guvernul Gavriliță știe exact ce să facă pe linia de cheltuieli bugetare, adică cum să împartă banii, dar nu prea are idee cum să-i facă să se înmulțească.

Însă a consuma banii acumulați până la tine sau, și mai rău, a-i cheltui pentru consum pe cei împrumutați, nu este o politică tocmai fericită. Și este o politică 100% socialistă.

Însă, ca să închei pe aceeași notă, pe care am început, una din cele mai cunoscute citate ale lui Margaret Thatcher spune că „socialismul nu durează decât până se termină banii altora”.