O tânără din Ungheni a transformat casa bunicilor în muzeu

396
0

În timp ce majoritatea tinerilor din Republica Moldova visează să ajungă mai repede la un loc de muncă mai bine plătit peste hotare ori să obțină o bursă care le-ar deschide mai multe perspective de viitor, Natalia Bzovâi, artist plastic din Ungheni, a decis, la cei 20 de ani ai săi, să transforme în muzeu casa în care au locuit străbunicii săi, Anastasia și Pantelimon, și bunicii, Maria și Vasile.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Ideea i-a venit la vârsta de 16 ani, după ce a auzit-o pe bunica sa, Maria, tânguindu-se că a rămas tristă și pustie casa în care a copilărit. Tot atunci Natalia vizitase Muzeul Satului din Sibiu, cel mai frumos muzeu în aer liber din România. A fost foarte impresionată de curățenia și liniștea locului și a decis să transforme gospodăria bunicilor într-un loc similar, unde va putea conserva lucrurile vechi, tradiționale și amintirile familiei.

Casa în care șase copii au supraviețuit foametei din 1946-47

În ograda căsuței lui moș Pantelimon, căruia toți i se adresau cu moș Pantelii, străbunicul său, există un loc unde cei doi soți au îngropat înainte de foametea din 1946-47, câțiva saci cu cereale ascunzându-i de soldații sovietici care scotoceau și luau totul de prin gospodăriile oamenilor.

Străbunica avea șase copii, printre care și bunica Maria, care acum are 74 de ani. Acele boccele cu cereale ascunse i-au ajutat să scape de foamete. Bunica îmi povestea că au fost cei mai dificili ani din viața sa, se mișcau cu greu, îndurau foame, iar odată ieșită în drum putea vedea oameni umflați. Unii cădeau din mers. Nici iarbă nu era. Cea mai strașnică amintire a ei este despre o vecină care și-a sacrificat unul din copii pentru a-i salva pe ceilalți. Sunt pagini tragice din istoria noastră. Cu atât mai scump îmi pare acest locușor, legat de istoria familiei noastre”, ne spune tânăra.

Proiect realizat alături de bunica Maria

Începând de la vârsta de 16 ani Natalia a muncit ca să restaureze casa și să-i redea aspectul pe care îl avea pe timpuri. A uns cu lut și paie pereții și tavanul, ajutată de bunica Maria, care a fost foarte entuziasmată de ideea Nataliei și s-a oferit s-o ajute în toate celea. Împreună au văruit casa și au aranjat în ea puținele obiecte, printre care și o ladă de zestre rămasă de la străbunica Anastasia.

Timp de trei ani casa a adunat inclusiv obiecte vechi colectate de Natalia de la rude, dar și de la oameni mai puțin cunoscuți din șase localități din municipiul Ungheni. Aici vezi fotografiile bunicilor și ale străbunicilor, printre care și o fotografie a stră-străbunicului Nataliei, Vasile, întors de la război, prosoape, păretare, obiecte vechi din ceramică, lămpi, unelte vechi agricole, costume tradiționale de miri, rochii de mireasă, ii, cărți vechi și icoane vopsite pe lemn, înnegrite de vremuri. Una din icoane datează din anul 1860. Aici este și o pereche de papucei din lemn pentru copii, pentru sezonul de iarnă, pe care Natalia i-a cumpărat de la un bătrân cu 150 de lei.

În curtea casei, tânăra a sădit iarbă și a recurs la serviciile unui meșter care i-a construit un gard micuț împletit din nuiele. „Evident, nu toți oamenii înțeleg că în timp ce ei fac garduri foarte impunătoare noi am decis să construim un gard mic și zilnic puteam fi văzută alergând cu var și vopsele. Nu am folosit ciment ori alte materiale de construcție moderne. De altfel, am vopsit unele obiecte de afară și am stilizat pe alocuri curtea casei pentru a-i da un aspect mai vesel și mai atractiv”, ne spune Natalia, care este și absolventă a Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”. Tânăra recunoaște că de departe casa e și o proiecție a visurilor sale pe care le-a avut din copilărie – de a avea o casă ca în povești.

Casa bunicilor, deschisă pentru vizitatori

Natalia Bzovâi a deschis casa-muzeu pentru vizitatori abia anul acesta, după trei ani de muncă. Aproape că zilnic îi trec pragul grupuri de copii și oameni din diferite localități din raionul Ungheni.

Ne-au vizitat și oaspeți din alte țări, din Emiratele Arabe Unite, din Franța. Vin profesori de istorie cu grupuri de copii, bibliotecari. Sunt copii care locuiesc prin preajmă care pur și simplu vin și se odihnesc în ogradă. Bunica Maria e foarte bucuroasă că în sfârșit ograda și casa au prins viață”, ne spune Natalia. Muzeul are și o carte în care vizitatorii își pot lăsa principalele impresii la sfârșitul vizitei.

Dorește să se specializeze în restaurarea caselor vechi

Anul acesta Natalia Bzovâi a fost admisă la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, la Facultatea de Științe Socio-Umane, unde se va specializa în domeniul conservării patrimoniului cultural.

Cât timp voi, lipsi casa-muzeu va rămâne în grija bunicii Maria și a părinților. Inițial, părinții au fost mai reticenți față de această idee a mea. M-au avertizat că locuința este cam veche și că, poate, n-ar trebui să-mi investesc eforturile în ea. Acum și-au mai schimbat părerile. Eu cred că merită să avem cât mai multe asemenea case conservate”, spune tânăra.

Pe viitor Natalia dorește să atragă proiecte care i-ar permite să cumpere mai multe case bătrânești pe care să le restaureze și să le transforme în case-muzeu. „Sunt foarte multe case frumoase, vechi, care, din păcate, se pierd acum în satele noastre. Există multe obiecte care dispar, deși prin ele vorbește istoria noastră, a familiilor noastre. Mi-aș dori și această casă, a străbunicului Pantelimon, să fie inclusă într-un circuit turistic, dar sunt abia la început de cale. Pentru aceasta e nevoie ca locuința să aibă statut de muzeu. Deocamdată nu am avut timp să mă documentez referitor la toate formalitățile. În viitorul apropiat îmi doresc să înlocuiesc acoperișul de foi de ardezie pe un acoperiș de stuf, dar este foarte costisitor. Sunt în căutare de proiecte și investiții”, ne mai spune tânăra.

Natalia Bzovâi a amenajat și beciul în stil țărănesc și o altă căsuță din ogradă pe care ar vrea să o transforme într-un atelier de pictură. „Cred că viața la țară mă definește. Îmi place foarte mult ceea ce fac. Pe viitor sper să obțin experiența care mă va ajuta să dezvolt și să fac și mai atractiv acest proiect care ne leagă de tradiție și natură”, ne mai spune la despărțire protagonista noastră.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here