Roata talibană a istoriei

751
0

Toată lumea e șocată de imaginile care parvin din Afganistan. Oameni care se agață, disperați, de șasiul avioanelor, îmbulzeala din aeroporturi, fețe schimonosite de teroarea pe care o insuflă intrarea talibanilor în Kabul.

Susține și tu o instituție de presă liberă! Donația ta va contribui la susținerea activității noastre prin care informăm societatea echidistant și corect. Ajută-ne să promovăm adevărul, dreptatea și libertatea.

SUSȚINE

Se vede că localnicii nu au uitat cum a fost pe timpul guvernării talibanilor (1996-2001), iar cei douăzeci de ani scurși de atunci nu au creat nicio iluzie cu privire la firea adevărată a acestora. Iluzii și-au făcut exclusiv noua administrație Biden și cineva din serviciile de inteligență americane, care au prognozat o retragere liniștită a trupelor și rezistența organizată a armatei guvernamentale afgane.

Oripilată este și luminata presă occidentală. CNN comentează alarmat scenele de groază din Kabul, ”The Guardian” constată că de pe străzile capitalei au dispărut femeile ș.a.m.d. Majoritatea critică modul în care s-a produs retragerea. Aceleași televiziuni și publicații erau încântate de venirea lui Biden la putere, iar mass-media așa-zis „liberală” din SUA chiar a făcut deschis campanie pentru acesta. Acum ele „uită” că programul Biden-Harris stipula expres abandonarea Afganistanului. Întrebarea este: cum și-au închipuit oare toți acești ziariști și experți că se va realiza plecarea din Afganistan și care vor fi urmările ei?

Mass-media și intelighenția progresistă nu se poticnește însă niciodată de propriile ei contradicții, de aici șocul și surpriza aproape ingenue pe care le-a provocat tragedia. O minimă cunoaștere a istoriei și o gândire mai puțin ideologizată ar fi contribuit la o reacție mai adecvată. Ideologia și activismul te pot ajuta să transformi delincvenți în martiri și câștiga alegeri prezidențiale la tine acasă, dar se dovedesc neputincioase în fața unor realități complexe și complicate cum e cea afgană. Când libertatea e percepută ca un dat firesc și când toată zarva e numai despre niște utopii puerile, e firesc ca rușinoasa debandadă din Kabul să scape înțelegerii. Pentru că tot ce are loc acum în Afganistan e despre libertate, nu despre altceva. Mai precis, despre cum unui popor i se refuză, brutal și fără drept de apel, dreptul la libertate (chiar dacă o bună parte a acestui popor a acceptat cu resemnare și cu lașitate noua cârmuire).

Modernitatea a exportat democrația, drepturile omului și piața liberă peste tot. În unele locuri, acestea au prins rădăcini, în altele mai puțin. În țări ca Afganistanul, s-au ciocnit poate de cea mai mare rezistență. Cauzele istorice sunt multiple, iar conjuncturile prea încurcate ca să le dezvoltăm aici. E destul să constatăm că într-o societate tradițională de acest tip, alcătuită din triburi/clanuri, descentralizată, izolată, cu luptători și militanți instruiți în spirit fundamentalist (deobandist, wahhabit etc.) și în condițiile unei confruntări neîncetate atât cu dușmanii din interior, cât și cu cei din exterior, scenariul unei opoziții înverșunate la modernizare și civilizare era cel mai previzibil și cel mai plauzibil.

Trebuiau să se bage americanii în Afganistan în 2001? Trebuiau să plece în 2021? Trebuiau să plece mai devreme, nu trebuiau să o facă deloc? Sunt întrebări la care fiecare va răspunde cum va dori. Bunul-simț pare să sugereze că era necesară o intervenție după 11 septembrie 2001, dar și că ar fi fost necesare o gestionare ceva mai inteligentă a relației cu obștea afgană și o strategie realistă pentru viitor. Investițiile în armata și în clasa politică locală s-au dovedit a fi o risipă de timp și de bani, denotând mai curând o abordare schematică, superficială a problemei și a realității de acolo.

Pe 15 august a.c. talibanii au întors roata istoriei îndărăt. Ce se va întâmpla mai departe, numai Dumnezeu știe, cert e că nu trebuie să ne așteptăm neapărat la repetarea scenariului din anii 1990. În interiorul țării, da, acest lucru e mai mult decât posibil, dată fiind natura implicit totalitară a regimului pe care îl construiesc islamiștii radicali cam peste tot unde ajung la putere. Relațiile cu lumea externă s-ar putea reconfigura însă: ca în anii ’90 va fi doar amenințarea pe care o vor prezenta talibanii pentru partenerii din Asia Mijlocie a Rusiei și, astfel, pentru Rusia însăși. În rest, cam totul ar putea fi diferit, dată fiind poziția mai duplicitară ca oricând a Pakistanului, creșterea necontrolată a puterii iraniene, interesele majore ale Chinei în regiune, o posibilă implicare a Turciei lui Erdogan în ecuație, dar și relația complicată a talibanilor cu alte mișcări și state islamiste, recunoscute sau nu.

Totul, pe fundalul crizei de identitate și de autoritate, în mare, autoinduse, ale Occidentului, cauzele prime ale acestor evoluții negative.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Site-ul „gazetadechisinau.md” publică articole care reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de editorialiști și jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chisinau” este o sursă de informare credibilă pe piața mediatică din Republica Moldova. Nu o lăsa să dispară! Contribuie la menținerea unei publicații libere. Acum poți face și tu o donație.

SUSȚINE