Alegeri în Găgăuzia: Acalmie înaintea furtunii. Cum încearcă unii candidați să fenteze legea

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a aprobat marți, 17 august, acreditarea unui grup de observatori din partea Ambasadei Turciei la alegerile în Adunarea Populară (legislativul regional – n.red.) din Găgăuzia. Campania electorală pentru acest scrutin, care se va desfășura pe 19 septembrie, este de altfel calificată ca una dintre cele mai plicticoase din istoria existenței autonomiei găgăuze, deoarece este anemică în public, în opinia celor mai mulți observatori. În același timp, jocurile de culise par să ia amploare în regiune, unde bașkanul (guvernatorul – n.red.) Irina Vlah, care este și șefă a executivului de la Comrat, este interesată să mențină o majoritate confortabilă în Adunarea Populară.

Un exemplu în acest sens ar putea servi scandalul care a luat amploare în Bugeac, unul dintre cele mai mari sate din Găgăuzia, unde în ultimele luni înainte de alegeri peste 500 de persoane din alte localități au fost înregistrate fictiv cu viză de reședință într-un cămin, în care nu locuiesc de fapt.

În schimb, acestea ar putea vota pe 19 septembrie, fiind în stare să încline balanța în favoarea unui anumit candidat.

„De fapt, biroul de pașapoarte (serviciul local al Agenției Servicii Publice – n.red.) eliberează aceste vize de reședință și nouă ne vin doar fișele. Dar când aceste fișe au început să vină pentru câte 80-90 de oameni pe zi, noi am tras alarma. Am vorbit de la bun început că e ceva putred pus la cale. Pentru că noi toți am înțeles de ce este reparată această clădire”, declară primarul satului, Nikolai Dudoglo, un fost acolit al conducerii PDM din perioada lui Vladimir Plahotniuc, citat de portalul GagauzINFO.md.

Drept urmare a acestui scandal, unul dintre candidații înregistrați în circumscripția uninominală de la Bugeac, Alexandr Kendighelean, s-a retras luni, 16 august, din cursa electorală.

Presa regională a scris anterior că acesta este verișor cu procurorul general Alexandr Stoianoglo, iar persoanele cazate în blocul care n-a mai fost locuit din 1999 ar fi colaboratori în cadrul unor companii conduse de Kendighelean.

Miercuri, în Bugeac a venit bașkanul Irina Vlah, care a declarat că administrația sa ar fi „extrem de îngrijorată” de situația din sat. „Noi nu putem admite ca, prin intermediul unor mașinații, locuitorii Bugeacului sau ai oricărei alte localități din Găgăuzia să piardă posibilitatea de a decide cine îi va reprezenta în Adunarea Populară. Noi suntem pentru o competiție cinstită între candidați. Decizia le aparține alegătorilor care trăiesc în respectiva circumscripție electorală. Un candidat onest nu va recurge niciodată la înșelăciuni, iar cei lipsiți de onestitate nu își au locul în organul reprezentativ al autonomiei. Este un precedent foarte periculos”, afirmă Irina Vlah.

Menționăm că alegerile în Adunarea Populară, a cărei mandat actual a expirat încă în februarie 2021, urmau să se desfășoare pe 16 mai. Acestea au fost însă amânate, chiar dacă procesele electorale erau deja în plină desfășurare, sub pretextul stării de urgență la nivel național, instituită pe 31 martie prin votul majorității formate atunci de PSRM împreună cu Partidul „Șor”. Decizia a fost invalidată de Curtea Constituțională pe 28 aprilie, dar deputații din Adunarea Populară au evitat în câteva rânduri, în lipsă de cvorum, să revină la subiectul alegerilor din autonomie.

La mijlocul lunii iunie, aceștia au decis însă să convoace alegerile pe 19 septembrie, chiar dacă a existat și o altă propunere – 15 august –, și asta nu întâmplător. Unii dintre ei și-au motivat deschis opțiunea prin faptul că la aceeași dată se vor desfășura alegeri în Duma de Stat a Federației Ruse.

Găgăuzia de altfel, unde până în prezent se manifestă tendințe secesioniste, este cunoscută ca una dintre cele mai pro-ruse regiuni ale R.Moldova, sentimente care au fost intens încurajate în autonomie în perioada guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin și, mai apoi, în perioada mandatului prezidențial al lui Igor Dodon.

Conform legislației în vigoare la nivel regional, în Adunarea Populară sunt aleși 35 de deputați, în circumscripții uninominale, care pot fi desemnați de partide politice și blocuri electorale – câte unul în fiecare circumscripție –, precum și de cetățeni care își înaintează propria candidatură sau grupuri de inițiativă care susțin candidați independenți.