„Acum suntem în momentul în care trebuie votată Legea Magnițki”

Interviu cu fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari

Pe 31 iulie, foștii deputați ai Platformei DA, Igor Munteanu și Alexandr Slusari, au propus adoptarea proiectului de lege Magnițki de către actualul parlament. Ei consideră că această lege ar putea să prevină spălarea banilor în Republica Moldova și să sancționeze reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului.

• Stimate Domnule Slusari, de ce credeți că această lege este necesară Republicii Moldova?

Platforma DA a lăsat o moștenire legislativă consistentă actualului Parlament. Este vorba de peste 25 de proiecte de legi foarte importante, inclusiv proiectul cu privire la Legea Magnițki. Proiectul cu pricina a fost elaborat de colegul meu, Igor Munteanu, și semnat de toți deputații fostului Bloc ACUM în primăvara lui 2019.

Această lege previne în primul rând problema spălării de bani, o problemă endemică pentru Republica Moldova, inclusiv pentru regiunea transnistreană. Serghei Magnițki a fost cel care a dezvăluit mai multe scheme de spălare de bani în Federația Rusă. De asemenea, aceeași lege vizează respectarea drepturilor omului. Știm care a fost soarta acestui jurist. El a fost torturat într-o închisoare din Federația Rusă.

Trebuie să subliniez că această lege nu este nicidecum una antirusească, așa cum spun unii politicieni. Ea are menirea să combată fenomenul spălărilor de bani din cauza căruia Republica Moldova a suferit și suferă enorm, inclusiv în urma Laundromatului și furtului miliardului.

Totodată, această lege sancționează persoanele care au încălcat flagrant drepturile omului și au fost sancționate de mai multe state civilizate. Mai mult, proiectul de lege elaborat de colegul nostru prevede expres condamnarea persoanelor care încalcă grav drepturile omului în regiunea transnistreană.

• Tocmai despre acest lucru voiam să vă întreb, cum ar putea să ajute această lege la combaterea secesionismului în Republica Moldova?

Situația privind respectarea drepturilor omului în Transnistria este foarte gravă și sancționarea individuală a persoanelor care admit abuzurile le-ar face pe acestea să își conștientizeze ilegalitățile.

Un fragment al acestui proiect este dedicat reprezentanților administrației separatiste de la Tiraspol implicate inclusiv în răpirea oamenilor, în aplicarea tratamentului inuman în închisorile din stânga Nistrului și în pretinsa armată transnistreană.

Prin intermediul acestei legi, încercăm să obținem sprijinul țărilor civilizate în condamnarea acestor crime comise de aproape 30 de ani în gaura neagră a Europei, unde fenomenul spălării de bani și încălcarea drepturilor omului se desfășoară în paralel.

• Actualmente, acest proiect de lege este o propunere pentru actuala guvernare. De ce nu a mers totuși proiectul în legislatura precedentă?

Am încercat de mai multe ori să promovăm acest proiect de lege. El a fost o condiție pentru guvernarea cu socialiștii. Din păcate, din varii motive, propunerea noastră a fost respinsă sub pretextul că este un proiect de lege antirusesc, ceea ce este departe de adevăr.

Precizez că această lege nu vizează o anumită țară, ci persoane concrete implicate în spălări de bani și în încălcarea drepturilor omului.

Cred că motivul principal, nu o dată demonstrat, este implicarea lui Igor Dodon în diferite scheme legate de spălări de bani – cazul Bahamas, kuliokul etc. Evident că adoptarea acestei legi de către Igor Dodon și socialiștii săi ar fi fost o împușcătură într-un picior.

Prin urmare, toate încercările noastre pe parcursul celor doi ani și jumătate în cadrul legislativului precedent nu s-au soldat cu nimic din cauza că majoritatea parlamentară, mai întâi, socialistă-democrată, mai târziu, socialistă-Șor, a respins această inițiativă.

Acum avem o majoritate nouă, o majoritate anti-oligarhică, o majoritate proeuropeană și este exact momentul să se revină în legislativ la acest proiect de lege.

• Ați avut vreo discuție cu reprezentanții PAS pentru a promova proiectele de legi ale Platformei DA, inclusiv proiectul privind Legea Magnițki?

Atunci când noi am propus proiectele noastre de legi, colegii de la PAS au votat. Nu pot să spun că era un interes deosebit din partea lor. Trebuie să spun totuși că PAS a susținut toate inițiativele noastre.

Cine a fost Serghei Magnițki

Avocatul rus Serghei Magnitki a fost șeful Departamentului fiscal și audit al companiei Firestone Duncan. În 2008, el a descoperit o schemă de coruptie, cu implicarea oficialilor rusi, prin care au fost delapidați din bugetul Rusiei sute de milioane de dolari. Avocatul susținea la acea vreme că s-a creat o gaură de 230 milioane de dolari în bugetul Rusiei. Schema ar fi fost pusă la cale de responsabili din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Federal de Securitate şi Fisc.

Cu toate acestea, în noiembrie 2008, Magnițki a fost reținut, fiind suspectat că ar fi ajutat la evaziunea fiscală a companiei pentru care lucra. 11 luni mai târziu, el a murit într-un izolator din Moscova, la vârsta de 37 de ani.

Potrivit versiunii oficiale, moartea a survenit în urma unor probleme de sănătate. Consiliul Consultativ pentru Drepturile Omului a declarat însă în 2011 că Magniţki a fost bătut cu cruzime de gardieni.

Cu câteva săptămâni înainte să moară, acesta a scris o serie de scrisori și petiții în care a dezvăluit cum a fost transferat de mai multe ori în celule cu condiții mizerabile.

În 2013, o instanță din Moscova l-a declarat pe Serghei Magniţki vinovat post-mortem în dosarul intentat pentru evaziune fiscală.

Ce prevede Legea Magnițki

Legea Magnițki a fost adoptată în șase țări – SUA, Canada, Estonia, Letonia, Lituania și Marea Britanie. Legea a fost îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, implicați în uciderea lui Magnițki sau în schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat.

În 2016, Congresul SUA a extins „legea Magnițki” la nivel global. A început să fie aplicată nu numai împotriva cetățenilor Rusiei implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului, ci și a cetățenilor din alte țări.

Astfel, autorităţile Statelor Unite ale Americii au obţinut un instrument important în lupta cu persoanele care se fac vinovate de corupţie şi de încălcarea drepturilor omului, indiferent de naţionalitate.