Miza pe ÎMM-uri, misiune imposibilă? Guvernul Gavriliță pune accent pe ÎMM-uri în vederea sporirii productivității muncii

807
0

Promisiunea electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate privind majorarea pensiei minime până la două mii de lei pe lună s-a regăsit și în Programul de guvernare al premierului desemnat Natalia Gavriliță, făcut public marți, 3 august. În program s-a mai regăsit și promisiunea privind majorarea salariului mediu lunar până la 15 mii de lei cu mențiunea că aceasta ar trebui să se producă ca rezultat al sporirii productivității muncii, aflată acum la un nivel destul de redus.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Autorii programului de guvernare constată că sărăcia, care domină societatea moldovenească, este explicată și de lipsa locurilor de muncă atractive. Încă înainte de pandemia COVID-19 doar 53% din bărbații și 42% din femeile din mediul urban erau ocupați în câmpul muncii. În rural rata de ocupare era și mai mică, de 39% pentru bărbați și 33% pentru femei.

Renunță la vânzarea mâinii ieftine de lucru?

Potrivit Programului, principalele cauze care împiedică firmele să creeze mai multe locuri de muncă mai bine plătite sunt reglementările improprii, ineficiența și excesele din partea organelor de control, accesul limitat la piețe de desfacere și capital, competențele manageriale și tehnologice limitate.

Pe de altă parte, neîncrederea în capacitatea statului de a gestiona fondurile publice și comunicarea ineficientă între autorități și mediul de afaceri a redus conformarea fiscală și a perpetuat fenomenul remunerării muncii „la negru”.

Fenomenul global de automatizare și robotizare a proceselor de producție face tot mai irelevant „avantajul” salariilor mici pentru atragerea investițiilor și depreciază munca necalificată. Și în sectorul public, salariile mici descurajează intrarea și reținerea personalului calificat.

Altfel spus, cei de la PAS nu mai mizează pe investițiile, generate de forța de muncă ieftină de pe piața moldovenească. Bazinul acestora este deja aproape de epuizare.

Sectorul ÎMM, în dificultate

Un rol important în sporirea productivității muncii și, în consecință, a salariului mediu, este atribuit Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pe care însă PAS le califică a fi pe moment destul de fragile.

Fragilitatea IMM-urilor moldovenești este demonstrată de faptul că doar 47% din firme supraviețuiesc la un an de la înființare și doar 40% – la doi ani”, constată autorii programului de guvernare.

De altfel, miza pe ÎMM-uri în vederea sporirii veniturilor medii ale populației este, cel puțin îndrăzneață.

Recent, Biroul Național de Statistică a publicat o analiză a activității ÎMM-urilor moldovenești, care arată că, deși reprezintă 98,6% din toate companiile din Republica Moldova, acestea generează doar 39,3% din veniturile acestora. Altfel spus, în vederea sporirii productivității muncii, Guvernul Gavriliță va miza pe segmentul mai puțin performant în acest sens.

Totuși, dat fiind faptul că numărul mediu al salariaților în ÎMM în 2020 era de 316,8 mii, sau 60,1% din numărul salariaților tuturor întreprinderilor moldovenești, accentul pus de guvernare pe acest domeniu este firesc.

Este o misiune extrem de dificilă. Sectorul nu era cel mai performant nici până la pandemie, care l-a afectat grav anul trecut. Analiza indicatorilor ÎMM arată că anul trecut veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 2,62 milioane lei, cu 191,5 mii lei (sau 6,8 %) mai puțin față de anul 2019. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 473,8 mii lei, cu 5,2 mii lei (sau 1,1 %) mai mult față de anul precedent, iar numărul de salariați în medie pe o întreprindere din sector era de doar șase persoane.

Anul trecut, suma profitului până la impozitare obținut de cele 57,2 mii de ÎMM a constituit 9,05 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde de lei față de anul precedent. În agricultură și sectorul HoReCa, au fost înregistrate pierderi considerabile.

Dacă vorbim despre structura pe genurile de activitate, partea preponderentă a ÎMM își desfășoară activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,5 mii întreprinderi, sau 35,7% din total. În industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,5% din total, iar în agricultură – 8,1% din toate ÎMM-urile.

Astfel, noul Guvern își asumă o misiune extrem de dificilă, mizând pe ÎMM în vederea asigurării majorării veniturilor în sectorul real și, în final, a majorării salariului mediu.

Cum vor fi consolidate ÎMM-urile

În primul rând, este vorba despre reducerea birocrației în relația statului cu mediul de afaceri, simplificarea regulilor de gestiune financiară pentru antreprenori, adoptarea Declarației Drepturilor Micului Business și reducerea controalelor și a cerințelor de raportare.

La nivel de suport, guvernul își propune evaluarea, consolidarea și eficientizarea programelor de susținere a ÎMM și mediului de afaceri (PARE 1+2, Programul Femei în Afaceri, Programul Start pentru Tineri, Fondul de Garantare a Creditelor, Programul Gestiune Eficientă a Afacerilor, Programul de Susținere a Digitalizării Afacerilor etc.) pentru a reduce și a simplifica procedurile birocratice de accesare a acestora, inclusiv a celor în curs de dezvoltare, cum ar fi Programul de Suport „A doua șansă” sau Programul de susținere a turismului în mediul rural.

Guvernul își propune crearea cadrului legal pentru dezvoltarea pieței financiare și activitatea fondurilor de investiții, crowdfunding, angel investors. Crearea Fondului de Antreprenoriat și Creștere Economică ar fi un fond local de investiții care să ofere diverse tipuri de finanțare pentru creșterea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv încurajarea creării întreprinderilor noi.

Pentru a susține micile întreprinderi din sectorul HoReCa, executivul își propune să le ofere acestora prioritate în procesul de achiziții publice în domeniul alimentației publice.

Totodată, pentru a încuraja angajarea oficială și a reduce salarizarea informală, se preconizează introducerea în Codul Muncii a unui capitol dedicat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici cu proceduri simplificate de gestionare a personalului, cerințe minime și raportare simplificată.

Pentru a stimula sporirea productivității, executivul își propune asigurarea unui sistem eficient de formare profesională inițială și continuă, relevant și racordat la cerințele pieței.

De asemenea, urmează a fi susținută sporirea capacităților de asimilare a fondurilor pentru dezvoltare, inclusiv selecția strategică a priorităților, evaluare, proiectare, achiziție și asigurare a calității.

Deși, în mare parte, ÎMM-urile sunt întreprinderi autohtone, executivul mizează și pe investiții străine pentru dezvoltarea sectorului. Noul guvern își propune majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB, inclusiv în întreprinderi de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare

Miniștrii cu profil economic vin din mediul de experți

Este de remarcat că, în mare parte, la elaborarea politicilor economice Guvernul a luat în calcul recomandările mediului de experți, iar candidatura propusă de premierul desemnat, Natalia Gavriliță, pentru funcția de ministru al Economiei este Sergiu Gaibu, până acum expert asociat în cadrul Centrului analitic Expert Grup. Iată că un reprezentant al mediului de experți va avea ocazia să realizeze în practică ceea ce până acum doar recomanda autorităților. De asemenea, din mediul de experți provin ministrul desemnat al Finanțelor, Gheorghe Budianschi și cel al Protecției Sociale, Marcel Spătaru.

Inițierea rectificării bugetului de stat pentru 2021 în vederea identificării surselor pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în pachetul de suport și pentru a asigura echitatea distribuirii investițiilor capitale.

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here