„Mă pasionează știința, dar îmi găsesc echilibrul în poezie”

424
0
Alina Trofim, doctor în științe ecologice, poetă

Interviu cu Alina Trofim, doctor în științe ecologice, poetă

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Dragă Alina Trofim, ca om de știință și ca poetă, înainte de anul 2020 ați avut unele presentimente, ați observat unele semne că asupra omenirii vine o mare primejdie?

Da, bineînțeles, am simțit atmosfera încordată din societate, dar nici n-am putut să presupun că va fi o pandemie care ne va pune măști pe față și ne va închide în case, iar uneori și în sine. În 2020-2021 virusul a răpus mulți oameni, s-au stins personalități notorii, din diferite domenii, inclusiv din cultură. Încă nu ne vine să credem că au plecat. Deosebit de stresantă a fost carantina – ne-a fost restrânsă libertatea, nu aveam voie să circulăm, să ne întâlnim. Am observat că mulți poeți au ieșit cu versuri în public, au citit poeme online, ceea ce a asigurat comunicarea dintre oameni.

Covidul v-a atacat și pe Dvs.

Da, am fost și eu bolnavă, în formă gravă. După un tratament îndelungat, m-am vindecat. E un virus foarte periculos. Nu este un joc, ci o luptă continuă dintre om și o creatură ucigașă. Una din victime a fost chiar tatăl meu, s-a stins primăvara aceasta. Numele lui este Andrei Acălugăriței, lucrător medical, din Cimișlia. Totuși vreau să cred că omenirea va scăpa de covid. Cred că știința este în putere să găsească metode de luptă cu boala.

Coperta cărții de poezie „Lumini din umbre” de Alina Trofim

Cine v-a ajutat să învingeți virusul?

M-au ajutat mult familia și specialiștii, medicii, cărora le mulțumesc din suflet și le doresc sănătate. Ei sunt pe prima linie, ei nu au cedat, au luptat cu molima, au ajutat bolnavii, au salvat multe vieți. Am un respect deosebit pentru oamenii care lucrează în domeniul medicinei. Pot să vă spun că și mama mea, Svetlana Acălugăriței, e tot lucrător medical.

Cum ați reușit să continuați munca de cercetare într-o perioadă atât de dificilă?

În perioada de pandemie nu mi-am întrerupt activitatea de cercetător. Ne-am consolidat cunoștințele despre cianobacterii sau alge. Am efectuat de asemenea experimente în domeniul agriculturii, și anume în tratarea semințelor cu extracte algale. Am scris și articole științifice și am participat la expoziții internaționale, online, în cadrul lor am expus rezultatele obținute.

La ce proiecte ați lucrat? Ce lucrări științifice ați publicat?

Încă de până la pandemie studiez aprofundat algele. Din lunca râului Cogâlnic care trece pe lângă orășelul meu natal, Cimișlia, am izolat unele alge sau cianobacterii, extrem de utile. De-a lungul anilor, am făcut cercetări intense asupra acestor alge. Am obținut mai multe brevete de invenții care vizează utilizarea algelor sau a cianobacteriilor ca sursă de substanțe biologic active, cu implicare în agricultură, medicină, farmaceutică etc. Începând cu anul trecut, sunt director de proiect privind transferul tehnologic în domeniul agriculturii și coordonez utilizarea cianobacteriilor în cultivarea plantelor pentru sporirea recoltei. Este un lucru interesant și util societății. Am scris și publicat peste 30 de lucrări științifice, iar în acest an am editat o carte despre utilizarea algelor în agricultura ecologică. Cartea se numește „Utilizarea biostimulatorilor cianobacterieni în agricultura ecologică”. E semnată de mine și de două coautoare – Valentina Bulimaga și Liliana Zosim.

Coperta celei mai recente cărți științifice de Alina Trofim, Valentina Bulimaga și Liliana Zosim

Cum s-au comportat algele în anul pandemic? Ce este, de fapt, o algă? Credeți că alga are o anume sensibilitate și chiar inteligență?

Virusul nu a atins algele. Ele au o structură anumită, un comportament pe care îl studiem de ani de zile. Există o legătură între mine și alge, îmi doresc să aflu cât mai multe despre ele. Simt că merg pe drumul corect când experimentez influența lor asupra tratării anemiei, diabetului zaharat. Algele conțin substanțe utile: proteine, glucide, lipide, polizaharide. Studiem efectul bactericid sau bacteristatic al algelor. E important că studiem și acțiunea lor asupra cancerului. Credem că algele pot fi folosite ca surse de obținere a medicamentelor contra cancerului.

Algele mai pot fi utilizate în agricultură, pentru sporirea recoltei, precum și în cosmetologie, zootehnie, fitotehnie etc.

Sigur, algele au sensibilitate, iar inteligența cred că o împrumută de la cercetători.

De ce studiați anume alge din localitatea Dvs. natală, din lunca râului Cogâlnic? V-ați scăldat în acest râu, în copilărie? Cum arată Cogâlnicul astăzi?

Din păcate, râul seacă. Tatăl meu mi-a povestit că el s-a scăldat în râu pe când era copil. Eu mă plimbam adesea pe malul râului, atunci am compus primele versuri. Dar în prezent situația râului e dramatică, apele lui scad, e în pericol de dispariție. Algele însă trăiesc în solurile din luncă, de acolo le extragem și le cercetăm.

Unde e laboratorul Dvs.? La ce universitate activați?

Sunt doctor în științe ecologice și cercetător în cadrul Universității de Stat din Moldova, activez în Laboratorul Ficobiotehnologie. Sunt și pedagog, am predat Microbiologia solului, Gestionarea deșeurilor (am pus în evidență aspectul ecologic al valorificării, reciclării substanțelor).

Cum găsiți timp și pentru a scrie poezie?

Mereu sunt în mișcare. Poezia m-a pasionat dintotdeauna. Scriu permanent, iar versurile devin o călătorie pe un drum care duce spre sfere superioare existenței cotidiene.

Ce cărți de poezie ați publicat? Cine dintre scriitori v-a încurajat?

Am editat la Editura pentru Literatură și Artă două cărți de poeme pentru maturi, intitulate „Poeme din zborul gândului” și „Lumini din umbre”. Am publicat și două cărți pentru copii, „Rețeta mea” și „Ghiozdanul lui Ionuț”.

De la primele poeme publicate am fost încurajată de echipa săptămânalului „Literatura și Arta”, de regretatul Nicolae Dabija, care mi-a fost naș în poezie. Îi port un respect deosebit lui Nicolae Dabija, el m-a susținut mult și chiar mi-a scris prefața la cartea „Lumini din umbre”. Aș aminti, bineînțeles, și de Iulian Filip, el a fost redactor la una din cărțile mele, m-au susținut și Nina Josu, Vitalie Răileanu, cărora le mulțumesc.

Există vreo legătură între lumea algelor și lumea cuvintelor?

Sigur, aceste două lumi mă formează pe mine, îmi creează universul. Algele trăiesc după anumite reguli. În lumea lor este o organizare, o ordine pe care eu le studiez cu drag, pentru a le aduce mai aproape de noi, pentru a le face utile societății.

Fiind pasionată de știință, de ce vă atrage literatura, poezia?

Poezia este aerul meu. Oricâtă știință aș face, totuși îmi găsesc echilibrul în poezie. Îi sunt recunoscătoare soțului meu, Victor Trofim, pentru că m-a îndemnat să-mi editez cărțile de poezie. Fără îndemnul lui, ele ar fi putut rămâne și azi în sertar.

V-am auzit spunând la lansarea volumului „Lumini din umbre” că scrieți poezii ecologice. Credeți că ecologia va deveni obsesia oamenilor pe viitor?

Este necesar să înțelegem că poezia ecologică explică nu numai raportul dintre societate și natură, ci și relațiile dintre oameni. Eu mi-aș dori ca ecologia să fie o obsesie a oamenilor care să se îmbine cu bunătatea, dragostea. Fără iubire, sinceritate, educație, cumsecădenie, nu ne deosebim de animale.

Afirmați că în pofida lucrurilor triste care vi s-au întâmplat, transmiteți publicului un mesaj luminos. Ce înseamnă pentru Dvs. lumina, în sens științific și în sens poetic?

O să citez un vers din cartea mea „Lumini din umbre” – „lumină să devină umbra mea”. Nici algele nu pot trăi fără lumină, nici oamenii. Cu fiecare pas pe care îl fac, vreau să merg spre lumină.

Mulțumesc pentru interviu și inspirație în tot ce faceți!

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here