Cum trebuie făcută indexarea/ majorarea pensiilor pentru a asigura o echitate socială, pentru a face dreptate în următorii câțiva ani

1158
1
10 mai 2020. Satul Cârnățeni, raionul Căușeni. Foto: Natalia Munteanu

Actualul sistem de indexare a pensiilor este unul cu totul nedrept pentru majoritatea pensionarilor, poate chiar și batjocoritor, înjositor, desconsiderator. În condițiile când anual se fac astfel de indexări, el devine tot mai nedrept. El majorează tot mai mult decalajele dintre pensiile mari (o bună parte din care nu sunt chiar meritate) și cele mici, care sunt nedrepte. Coraportul dintre cele mai mari și cele mai mici pensii depășește cu mult nivelul rezonabil.

Susține și tu presa! Abonează-te la o sursă de informare independentă. Acum e simplu, intră pe

ABONAMENT

Un exemplu convențional, dar grăitor (datele sunt luate din viață, corespund realității), de indexare a actualelor pensii. Admitem că un fost „om important” (de ex., un fost procuror etc.) are o pensie de 50.000 lei, iar un alt om, unul „de rând”, respectiv, 1300 de lei. Deosebirea constituie 48,7 mii lei. Admitem că indicele inflației, ce stă la baza indexării, va constitui 5%, atunci, după indexare, primul (omul cel „important”) va primi o pensie de (50.000 x 1,05 =) 52.500 (una sută cinci mii) lei, iar cel „de rând”/ „puțin important” (de ex., un fost agricultor, care ne-a asigurat cu produse alimentare) va primi (1.300 x 1,05 =) 1.365 lei. Decalajul dintre pensiile majorate astfel, ale celor două persoane, va constitui (52.500 – 1.365 =) 51.135 (lei, până la indexare, amintim că decalajul respectiv a constituit – 48,7 mii).

Dacă în anul următor inflația va constitui, de ex., 6%, atunci pensiile indexate astfel vor constitui după cum urmează:

pentru „omul important” (fostul procuror): 52.500 x 1,06 = 55.650 (lei),

iar pentru muritorul „de rând”: 1.365 x 1,06 = 1447 lei (datele au fost rotunjite).

Respectiv, decalajul dintre mărimile pensiilor după doi ani vor constitui: 55.650 – 1.447 = 54.203 lei.

Vedem că actualul sistem de indexare a pensiilor cu fiecare an următor majorează substanțial decalajele/ distanța dintre pensii. Pe cel „important” îl face tot mai important, iar pe ce „de rând”, îl tot ignoră, îl sărăcește (relativ). Timp de 8-10 ani, în funcție de coeficientul inflației, decalajele (dintre pensiile indicate, luate de noi în calcul) vor crește de cca două ori.

Chiar dacă pensiile mari se vor indexa doar cu jumătate din indicele inflației (cu 2,5% și, respectiv, 3%), decalajele dintre pensiile mari („oligarhice”) și cele mici/ simbolice oricum se vor majora. Și tot așa în ultimii 20 de ani pensiile majorate ale celor cu pensii mari, în mare măsură nu întotdeauna meritate, fără o contribuție reală, au fost majorate nejustificat de mult.

Dacă continuăm să facem astfel de indexări, oamenii „importanți” vor primi pensii majorate nemeritat (din contul celorlalți), iar cei cu pensii minime, simbolice, tot „nemeritate” (numai că în sens opus). O atare situație nu poate fi tolerată. Se impune o reformă a mecanismului de pensionare.

Cum trebuie să ieșim dintr-o astfel de situație? Propunem următoarele modele și principii (ce urmează a fi introduse provizoriu, de ex., din octombrie 2021).

Mărimea tuturor pensiilor se rotunjește în direcția majorării lor până la următoarea cifră întreagă (bănuții se rotunjesc până la 1 leu, mai bine – până la 5 lei, fiindcă de la emitere până în prezent leul s-a devalorizat de cca cinci ori față de dolar). Deci, prima regulă: pensia se stabilește doar în lei (fără bănuți), și salariul, de asemenea, se stabilește în lei, căci nu e nevoie de așa o „precizie” (declarată) la calcularea pensiei. Stabilirea pensiei în lei și bănuți, după cum se face în prezent, creează falsa impresie că ea este calculată „cu mare precizie”. În realitate, lucrurile stau altfel.

Nu trebuie să existe o varietate atât de mare a mărimilor pensiilor. Nu vedem nicio justificare ca pensiile să se deosebească între ele cu 1, 2, 3… etc. lei (la valoarea actuală de 1 leu = 5 eurocenți). Considerăm că „pasul” pensiilor (deosebirea dintre ele, dintre mărimea a două pensii „vecine”) trebuie să constituie o cifră cu mult mai mare, pentru început, de ex., 30-50 de lei. Pensiile pot constitui 2000, 2050, 2100 etc.

Pensiile mici, de până la cca 2000 lei, se vor indexa (majora) cu mult mai mult decât indicele mediu al inflației, dar de fiecare dată cu sume fixe, superioare celor aferente inflației (de ex., cu cel puțin 150-200-250) în așa fel ca după cel mult două-trei majorări (indexări) pensiile să nu fie mai mici, decât 100 dol./ 100 euro (1800-2000 de lei). Majorările acestor pensii trebuie să fie cu mult mai mari decât cele calculate, în bază coeficientului mediu al inflației, adică la sfârșitul anului 2022 să se realizeze ca pensia minimă să fie de cca 2000 de lei.

Pensionarii cu pensii (foarte) mici, inferioare minimului de trai (de cca 2000 de lei) vor cheltui destul de repede pensia în totalitate (pe produse alimentare și nealimentare, servicii comunale, datorii și credite etc.), adică în totalitate până la beneficierea de pensia următoare. Aceasta va avea drept consecință creșterea circulației mărfurilor și, ca urmare, va crește încasarea unei părți a impozitelor pe produsele respective (TVA) etc.

Pensiile cuprinse actualmente între cca 2.000-10.000 se indexează (în principiu) conform cifrei medii a inflației (stabilită de Guvern), dar cele mai mari de 10,0-15,0 mii lei, doar până la următoarea cifră divizibilă la 50 (sau 100). Iar cele cuprinse între cca 15-20,0 mii lei rămân neindexate. Din toamnă (1 octombrie 2021) pensiile mai mari de 20,0 mii lei/ lună se vor impozita cu 50% din mărimea ce depășește 20,0 mii lei/ lună. Impozitarea viitoare reprezintă principala cale de reducere a diferențierii pensiilor (și a salariilor).

Pensiile mai mici se vor plăti în zilele (la data), în care se plătesc acum, adică în primul rând, iar cele de până la 10-15,0 mii, până la data de 20 (sau 25) a fiecărei luni, restul pensiilor – la sfârșitul lunii. Data concretă a achitării pensiilor trebuie să depindă de mărimea ei, conform regulii: cu cât pensia este mai mare, cu atât ea se achită mai târziu.

Indexarea pensiilor trebuie să rămână a fi făcută de două ori pe an.

În primul rând, majorarea pensiilor se va face persoanelor cu vechime în muncă de peste 35 de ani (apoi 30 de ani, ulterior 25 de ani) și celor care au studii superioare (apoi medii speciale) etc.

Pensia minimă trebuie să coreleze cu minimul de viață/ de trai, care, actualmente, potrivit informațiilor oficiale (substanțial diminuate), constituie 2000-2100 lei/ lună.

Constituția prevede că statul asigură populației un trai decent. Acesta la prețurile actuale nu poate fi asigurat cu un venit (o pensie, în cazul nostru) lunar(ă) de sub 2,0 mii de lei (pentru acoperirea necesităților alimentare și nealimentare, achitarea serviciilor comunale, achitarea diferitor datorii etc.). De la adoptarea Constituției au trecut 27 de ani, termen suficient pentru a asigura un trai decent. De aceea, în 2021, se impun câteva măsuri radicale pentru asigurarea acestui trai.

Din 1994, de când a fost adoptată Constituția, au activat aproape 20 (!) de guverne. Suntem noi în stare ca măcar acum, în anul celebrării a 30 de ani de la Independență, să asigurăm acest nivel al pensiilor? Majorarea pensiilor mici va avea consecințe favorabile asupra volumului circulației mărfurilor. Majorarea pensiilor va conduce la un alt mod de gândire a populației. Guvernele din 1994 până în 2021 n-au putut rezolva această problemă, dar din 2021-2022 se va rezolva (din două majorări – la 1 octombrie și 1 aprilie). Aceasta e real.

De regulă, la sărbători oamenii sunt felicitați doar cu cuvinte. Hai să-i felicităm odată nu cu cuvinte goale, dar cu asigurarea transportului urban gratuit pentru pensionari (și o altă modalitate de calculare a pensiilor).

Actualmente, cele mai mici pensii le au oamenii de la sate, unde locuiește populația autohtonă. Așa că majorarea pensiilor va însemna o rezolvare a unei mari probleme sociale și naționale.

Pensia maximă și minimă se deosebește de 50:1 și mai mult. Dar oameni sunt egali, declară Constituția. Nu pot fi justificate aceste deosebiri. E o situație neordinară, care necesită soluții neordinare.

Note: 1. Trebuie verificată corectitudinea calculării pensiilor mari și foarte mari. Din câte cunoaștem, o parte din pensiile mai mari decât cca. 8000 de lei (salariul mediu pe lună) au fost majorate artificial. Se cere o verificare a corectitudinii calculării pensiilor.

2. Transportul urban gratuit de la 27 august 2021 pentru pensionari, din Ziua Independenței. (Cursul valutar să rămână stabil).

3. Ulterior (din 2023), folosind mecanismul descris mai sus, pensia minimă urmează a fi anual majorată cu, cel puțin, 150-200 de lei anual.

Autor: Prof. univ. dr. Mihai Patraș, 23 iulie 2021

În cazul în care ai ajuns să citești acest text, înseamnă că subiectul reflectat te-a interesat. Săptămânalul „Gazeta de Chișinău” publică în paginile sale și pe pagina web a publicației articole ce reflectă un spectru larg de probleme, scrise profesionist și echidistant de jurnaliști cu experiență. „Gazeta de Chișinău” este unul din puținele ziare rămase pe piața mediatică care face jurnalism liber și corect. Nu-l lăsa să dispară! Contribuie și tu la menținerea unei publicații libere. Acum poți face un abonament oricând și de oriunde te-ai afla. Dacă abonezi un om drag la formatul PRINT, atunci redacția îți oferă gratuit, prin poșta electronică, formatul PDF al gazetei, în fiecare zi de vineri, la prima oră. Susține „Gazeta de Chișinău” printr-un abonament în format PRINT sau PDF.

ABONAMENT

1 COMENTARIU

  1. Autorul a abordat o temă sensibilă și actuală. Mulți se plâng acum că pensia e mică. Mai rar o fac cei care au muncit întreaga viață ca furnica. De obicei se plâng profitorii de chicușuri. Cei care nu au făcut studii serioase la scoala si etc… Sunt de părerea că pensia ar trebui să corespundă contribuțiiiei fiecăruia la buget. Ar trebui plafonată la nivelul unui salariu decent, conform art 47 al Constitutiei si a unui decret prezdenția referitor la salariul minim. De avut un registru al trîntorilor, cum este în Bielarus, numit acolo REGHISTR TUNEIDȘEV. https://www.belnovosti.by/obshchestvo/zhizn-ne-budet-prezhney-chto-izmenitsya-s-1-avgusta-v-belarusi?utm_referrer=https%3A%2F%2Fzen.yandex.com În RM trîntorii ,,grierașii,, din fabulă, ar trebui să simtă povara vieții lor deșarte la bătrînețe, pentru ca de asta să țină cont actualii ,,profitori,, de chicușuri…
    Studiul dlui Mihai Patraș merită să fie mereu actualizat și cu opiniile cititorilor, specialiștilor din domeniu. Recent m-au întrebat la serviciu, cum înțeleg eu salariul decent. Le-am zis – așa cum e scris în constituție. Nu știam la moment de decretul referitor la salariul minim, tălmăcirea acestuia. Dacă unii spun că in RM o pensie decentă pentru un țăran ar fie de cam 2200 lei per capita, la oraș ar fi necesar, după mine, cam de 9000- 11000 LMD per capita la fiecare membru al familiei, care au muncit și cotizat corect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here